1 F iule, dacă te-ai pus chezaş pentru aproapele tău, dacă te-ai prins pentru altul,

My son! if thou hast been surety for thy friend, Hast stricken for a stranger thy hand,

2 d acă eşti legat prin făgăduinţa gurii tale, dacă eşti prins de cuvintele gurii tale,

Hast been snared with sayings of thy mouth, Hast been captured with sayings of thy mouth,

3 f ă totuş lucrul acesta, fiule: desleagă-te, căci ai căzut în mîna aproapelui tău! De aceea du-te, aruncă-te cu faţa la pămînt, şi stăruieşte de el.

Do this now, my son, and be delivered, For thou hast come into the hand of thy friend. Go, trample on thyself, and strengthen thy friend,

4 N u da somn ochilor tăi, nici aţipire pleoapelor tale!

Give not sleep to thine eyes, And slumber to thine eyelids,

5 S capă din mîna lui cum scapă căprioara din mîna vînătorului, şi ca pasărea din mîna păsărarului...

Be delivered as a roe from the hand, And as a bird from the hand of a fowler.

6 D u-te la furnică, leneşule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei, şi înţelepţeşte-te!

Go unto the ant, O slothful one, See her ways and be wise;

7 E a n'are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpîn;

Which hath not captain, overseer, and ruler,

8 t otuş îşi pregăteşte hrana vara, şi strînge de ale mîncării în timpul secerişului.

She doth prepare in summer her bread, She hath gathered in harvest her food.

9 P înă cînd vei sta culcat, leneşule? Cînd te vei scula din somnul tău?

Till when, O slothful one, dost thou lie? When dost thou arise from thy sleep?

10 S ă mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mînile ca să dormi!...

A little sleep, a little slumber, A little clasping of the hands to rest,

11 Ş i sărăcia vine peste tine, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.

And thy poverty hath come as a traveller, And thy want as an armed man.

12 O mul de nimic, omul nelegiuit, umblă cu neadevărul în gură,

A man of worthlessness, a man of iniquity, Walking perverseness of mouth,

13 c lipeşte din ochi, dă din picior, şi face semne cu degetele.

Winking with his eyes, speaking with his feet, Directing with his fingers,

14 R ăutatea este în inima lui, urzeşte lucrurile rele într'una, şi stîrneşte certuri.

Frowardness in his heart, devising evil at all times, Contentions he sendeth forth.

15 D e aceea nimicirea îi va veni pe neaşteptate; va fi zdrobit deodată, şi fără leac.

Therefore suddenly cometh his calamity, Instantly he is broken -- and no healing.

16 Ş ase lucruri urăşte Domnul, şi chiar şapte Îi sînt urîte:

These six hath Jehovah hated, Yea, seven abominations to His soul.

17 o chii trufaşi, limba mincinoasă, mînile... cari varsă sînge nevinovat,

Eyes high -- tongues false -- And hands shedding innocent blood --

18 i nima care urzeşte planuri nelegiuite, picioarele cari aleargă repede la rău,

A heart devising thoughts of vanity -- Feet hasting to run to evil --

19 m artorul mincinos, care spune minciuni, şi cel ce stîrneşte certuri între fraţi.

A false witness doth breathe out lies -- And one sending forth contentions between brethren.

20 F iule, păzeşte sfaturile tatălui tău, şi nu lepăda învăţătura mamei tale:

Keep, my son, the command of thy father, And leave not the law of thy mother.

21 l eagă-le necurmat la inimă, atîrnă-le de gît.

Bind them on thy heart continually, Tie them on thy neck.

22 E le te vor însoţi în mersul tău, te vor păzi în pat, şi îţi vor vorbi la deşteptare!

In thy going up and down, it leadeth thee, In thy lying down, it watcheth over thee, And thou hast awaked -- it talketh thee.

23 C ăci sfatul este o candelă, învăţătura este o lumină, iar îndemnul şi mustrarea sînt calea vieţii.

For a lamp the command, And the law a light, And a way of life reproofs of instruction,

24 E le te vor feri de femeia stricată, de limba ademenitoare a celei străine.

To preserve thee from an evil woman, From the flattery of the tongue of a strange woman.

25 N 'o pofti în inima ta pentru frumuseţa ei, şi nu te lăsa ademenit de pleoapele ei.

Desire not her beauty in thy heart, And let her not take thee with her eyelids.

26 C ăci pentru o femeie curvă, omul ajunge de nu mai rămîne decît cu o bucată de pîne, şi femeia măritată întinde... o cursă unui suflet scump.

For a harlot consumeth unto a cake of bread, And an adulteress the precious soul hunteth.

27 P oate cineva să ia foc în sîn, fără să i se aprindă hainele?

Doth a man take fire into his bosom, And are his garments not burnt?

28 S au poate merge cineva pe cărbuni aprinşi, fără să -i ardă picioarele?

Doth a man walk on the hot coals, And are his feet not scorched?

29 T ot aşa este şi cu cel ce se duce la nevasta aproapelui său: ori cine se atinge de ea nu va rămînea nepedepsit.

So he who hath gone in unto the wife of his neighbour, None who doth touch her is innocent.

30 H oţul nu este urgisit cînd fură ca să-şi potolească foamea, căci îi este foame;

They do not despise the thief, When he stealeth to fill his soul when he is hungry,

31 Ş i dacă este prins, trebuie să dea înapoi înşeptit, să dea chiar tot ce are în casă.

And being found he repayeth sevenfold, All the substance of his house he giveth.

32 D ar cel ce preacurveşte cu o femeie este un om fără minte, singur îşi pierde viaţa cine face aşa.

He who committeth adultery a woman lacketh heart, He is destroying his soul who doth it.

33 N u va avea decît rană şi ruşine, şi ocara nu i se va şterge.

A stroke and shame he doth find, And his reproach is not wiped away,

34 C ăci gelozia înfurie pe un bărbat, şi n'are milă în ziua răzbunării;

For jealousy the fury of a man, And he doth not spare in a day of vengeance.

35 n u se uită la niciun preţ de răscumpărare, şi nu se lasă înduplecat nici chiar de cel mai mare dar.

He accepteth not the appearance of any atonement, Yea, he doth not consent, Though thou dost multiply bribes!