1 D omnul a răspuns lui Iov din mijlocul furtunii, şi a zis:

And Jehovah answereth Job out of the whirlwind, and saith: --

2 C ine este celce Îmi întunecă planurile, prin cuvîntări fără pricepere?

Who this -- darkening counsel, By words without knowledge?

3 Î ncinge-ţi mijlocul ca un viteaz, ca Eu să te întreb, şi tu să Mă înveţi.

Gird, I pray thee, as a man, thy loins, And I ask thee, and cause thou Me to know.

4 U nde erai tu cînd am întemeiat pămîntul? Spune, dacă ai pricepere.

Where wast thou when I founded earth? Declare, if thou hast known understanding.

5 C ine i -a hotărît măsurile, ştii? Sau cine a întins frînghia de măsurat peste el?

Who placed its measures -- if thou knowest? Or who hath stretched out upon it a line?

6 P e ce sînt sprijinite temeliile lui? Sau cine i -a pus piatra din capul unghiului,

On what have its sockets been sunk? Or who hath cast its corner-stone?

7 a tunci cînd stelele dimineţii izbucneau în cîntări de bucurie, şi cînd toţi fiii lui Dumnezeu scoteau strigăte de veselie?

In the singing together of stars of morning, And all sons of God shout for joy,

8 C ine a închis marea cu porţi, cînd s'a aruncat din pîntecele mamei ei?

And He shutteth up with doors the sea, In its coming forth, from the womb it goeth out.

9 C înd i-am făcut haina din nori, şi scutece din întunerec;

In My making a cloud its clothing, And thick darkness its swaddling band,

10 c înd i-am pus hotar, şi cînd i-am pus zăvoare şi porţi;

And I measure over it My statute, And place bar and doors,

11 c înd am zis:, Pînă aici să vii, să nu treci mai departe; aici să ţi se oprească mîndria valurilor tale?`

And say, `Hitherto come thou, and add not, And a command is placed On the pride of thy billows.'

12 D e cînd eşti, ai poruncit tu dimineţei? Ai arătat zorilor locul lor,

Hast thou commanded morning since thy days? Causest thou the dawn to know its place?

13 c a să apuce capetele pămîntului, şi să scuture pe cei răi de pe el?

To take hold on the skirts of the earth, And the wicked are shaken out of it,

14 C a pămîntul să se schimbe ca lutul pe care se pune o pecete, şi toate lucrurile să se arate îmbrăcate ca în haina lor adevărată?

It turneth itself as clay of a seal And they station themselves as clothed.

15 P entruca cei răi să fie lipsiţi de luminalor, şi braţul care se ridică să fie zdrobit?

And withheld from the wicked is their light, And the arm lifted up is broken.

16 A i pătruns tu pînă la izvoarele mării? Sau te-ai plimbat tu prin fundurile adîncului?

Hast thou come in to springs of the sea? And in searching the deep Hast thou walked up and down?

17 Ţ i s'au deschis porţile morţii? Sau ai văzut tu porţile umbrei morţii?

Revealed to thee were the gates of death? And the gates of death-shade dost thou see?

18 A i cuprins tu cu privirea întinderea pămîntului? Vorbeşte, dacă ştii toate aceste lucruri.

Thou hast understanding, Even unto the broad places of earth! Declare -- if thou hast known it all.

19 U nde este drumul care duce la locaşul luminii? Şi întunerecul unde îşi are locuinţa?

Where this -- the way light dwelleth? And darkness, where this -- its place?

20 P oţi să le urmăreşti pînă la hotarul lor, şi să cunoşti cărările locuinţei lor?

That thou dost take it unto its boundary, And that thou dost understand The paths of its house.

21 Ş tii, căci atunci erai născut, şi numărul zilelor tale este mare!

Thou hast known -- for then thou art born And the number of thy days many!

22 A i ajuns tu pînă la cămările zăpezii? Ai văzut tu cămările grindinei,

Hast thou come in unto the treasure of snow? Yea, the treasures of hail dost thou see?

23 p e cari le păstrez pentru vremurile de strîmtoare, pentru zilele de război şi de bătălie?

That I have kept back for a time of distress, For a day of conflict and battle.

24 P e ce cale se împarte lumina? Şi pe ce cale se împrăştie vîntul de răsărit pe pămînt?

Where this, the way light is apportioned? It scattereth an east wind over the earth.

25 C ine a deschis un loc de scurgere ploii, şi a însemnat drumul fulgerului şi al tunetului,

Who hath divided for the flood a conduit? And a way for the lightning of the voices?

26 p entru ca să cadă ploaia pe un pămînt fără locuitori, pe un pustiu unde nu sînt oameni;

To cause to rain on a land -- no man, A wilderness -- no man in it.

27 p entru ca să adape locurile pustii şi uscate, şi ca să facă să încolţească şi să răsară iarba?

To satisfy a desolate and waste place, And to cause to shoot up The produce of the tender grass?

28 A re ploaia tată? Cine dă naştere picăturilor de rouă?

Hath the rain a father? Or who hath begotten the drops of dew?

29 D in al cui sîn iese ghiaţa, şi cine naşte promoroaca cerului,

From whose belly came forth the ice? And the hoar-frost of the heavens, Who hath begotten it?

30 c a apele să se îngroaşe ca o piatră, şi faţa adîncului să se întărească?

As a stone waters are hidden, And the face of the deep is captured.

31 P oţi să înozi tu legăturile Găinuşei, sau să deslegi frînghiile Orionului?

Dost thou bind sweet influences of Kimah? Or the attractions of Kesil dost thou open?

32 T u faci să iasă la vremea lor semnele zodiacului, şi tu cîrmuieşti Ursul mare cu puii lui?

Dost thou bring out Mazzaroth in its season? And Aysh for her sons dost thou comfort?

33 C unoşti tu legile cerului? Sau tu îi orînduieşti stăpînirea pe pămînt?

Hast thou known the statutes of heaven? Or dost thou appoint Its dominion in the earth?

34 Î ţi înalţi tu glasul pînă la nori, ca să chemi să te acopere rîuri de ape?

Dost thou lift up to the cloud thy voice, And abundance of water doth cover thee?

35 P oţi tu să arunci fulgerile, ca să plece? Îţi zic ele:, Iată-ne?`

Dost thou send out lightnings, and they go And say unto thee, `Behold us?'

36 C ine a pus înţelepciunea în negura norilor, sau cine a dat pricepere întocmirii văzduhului?

Who hath put in the inward parts wisdom? Or who hath given To the covered part understanding?

37 C ine poate să numere norii cu înţelepciune, şi să verse burdufurile cerurilor,

Who doth number the clouds by wisdom? And the bottles of the heavens, Who doth cause to lie down,

38 p entruca să înceapă pulberea să facă noroi, şi bulgării de pămînt să se lipească împreună?

In the hardening of dust into hardness, And clods cleave together?

39 T u izgoneşti prada pentru leoaică, şi tu potoleşti foamea puilor de lei,

Dost thou hunt for a lion prey? And the desire of young lions fulfil?

40 c înd stau ghemuiţi în vizuina lor, cînd stau la pîndă în culcuşul lor?

When they bow down in dens -- Abide in a thicket for a covert?

41 C ine pregăteşte corbului hrana, cînd puii lui strigă spre Dumnezeu, cînd umblă rătăciţi şi flămînzi?

Who doth prepare for a raven his provision, When his young ones cry unto God? They wander without food.