1 C um nu se potrivesc zăpada vara, şi ploaia în timpul secerişului, aşa nu se potriveşte slava pentru un nebun.

As snow in summer, and as rain in harvest, So honour not comely for a fool.

2 C um sare vrabia încoace şi încolo şi cum sboară rîndunica, aşa nu nimereşte blestemul neîntemeiat. -

As a bird by wandering, as a swallow by flying, So reviling without cause doth not come.

3 B iciul este pentru cal, frîul pentru măgar, şi nuiaua pentru spinarea nebunilor. -

A whip is for a horse, a bridle for an ass, And a rod for the back of fools.

4 N u răspunde nebunului după nebunia lui, ca să nu semeni şi tu cu el. -

Answer not a fool according to his folly, Lest thou be like to him -- even thou.

5 R ăspunde însă nebunului după nebunia lui, ca să nu se creadă înţelept. -

Answer a fool according to his folly, Lest he be wise in his own eyes.

6 C elce trimete o solie printr'un nebun, îşi taie singur picioarele, şi bea nedreptatea. -

He is cutting off feet, he is drinking injury, Who is sending things by the hand of a fool.

7 C um sînt picioarele ologului, aşa este şi o vorbă înţeleaptă în gura unor nebuni. -

Weak have been the two legs of the lame, And a parable in the mouth of fools.

8 C um ai pune o piatră în praştie, aşa este cînd dai mărire unui nebun. -

As one who is binding a stone in a sling, So he who is giving honour to a fool.

9 C a un spin care vine în mîna unui om beat, aşa este o vorbă înţeleaptă în gura nebunilor. -

A thorn hath gone up into the hand of a drunkard, And a parable in the mouth of fools.

10 C a un arcaş care răneşte pe toată lumea, aşa este celce tocmeşte pe nebuni şi pe întîii veniţi. -

Great the Former of all, And He is rewarding a fool, And is rewarding transgressors.

11 C um se întoarce cînele la ce a vărsat, aşa se întoarce nebunul la nebunia lui. -

As a dog hath returned to its vomit, A fool is repeating his folly.

12 D acă vezi un om care se crede înţelept, poţi să ai mai multă nădejde pentru un nebun decît pentru el. -

Thou hast seen a man wise in his own eyes, More hope of a fool than of him!

13 L eneşul zice:,, Afară este un leu, pe uliţe este un leu!

The slothful hath said, `A lion in the way, A lion in the broad places.'

14 C um se învîrteşte uşa pe ţîţînile ei, aşa se învîrteşte leneşul în patul lui.

The door turneth round on its hinge, And the slothful on his bed.

15 L eneşul îşi vîră mîna în blid, şi -i vine greu s'o ducă iarăş la gură. -

The slothful hath hid his hand in a dish, He is weary of bringing it back to his mouth.

16 L eneşul se crede mai înţelept decît şapte oameni cari răspund cu judecată.

Wiser the slothful in his own eyes, Than seven returning a reason.

17 U n trecător care se amestecă într'o ceartă care nu -l priveşte, este ca unul care apucă un cîne de urechi.

Laying hold on the ears of a dog, a passer-by making himself wrath for strife not his own.

18 C a nebunul care aruncă săgeţi aprise şi ucigătoare,

As pretending to be feeble, Who is casting sparks, arrows, and death,

19 a şa este omul care înşală pe aproapele său, şi apoi zice:,, Am vrut doar să glumesc!`` -

So hath a man deceived his neighbour, And hath said, `Am not I playing?'

20 C înd nu mai sînt lemne, focul se stinge; şi cînd nu mai este niciun clevetitor, cearta se potoleşte.

Without wood is fire going out, And without a tale-bearer, contention ceaseth,

21 D upă cum cărbunele face jăratic, şi lemnul foc, tot aşa şi omul gîlcevitor aprinde cearta.

Coal to burning coals, and wood to fire, And a man of contentions to kindle strife.

22 C uvintele clevetitorului sînt ca nişte prăjituri, alunecă pînă în fundul măruntaielor. -

The words of a tale-bearer as self-inflicted wounds, And they have gone down the inner parts of the heart.

23 C a zgura de argint pusă pe un ciob de pămînt, aşa sînt buzele aprinse şi o inimă rea.

Silver of dross spread over potsherd, burning lips and an evil heart.

24 C elce urăşte se preface cu buzele lui, şi înlăuntrul lui pregăteşte înşelăciunea.

By his lips doth a hater dissemble, And in his heart he placeth deceit,

25 C înd îţi vorbeşte cu glas dulce, nu -l crede, căci şapte urîciuni sînt în inima lui.

When his voice is gracious trust not in him, For seven abominations in his heart.

26 C hiar dacă-şi ascunde ura în prefăcătorie, totuş răutatea lui se va descoperi în adunare. -

Hatred is covered by deceit, Revealed is its wickedness in an assembly.

27 C ine sapă groapa altuia cade el în ea, şi piatra se întoarce peste cel ce o prăvăleşte.

Whoso is digging a pit falleth into it, And the roller of a stone, to him it turneth.

28 L imba mincinoasă urăşte pe cei pe cari -i doboară ea, şi gura linguşitoare pregăteşte pieirea. -

A lying tongue hateth its bruised ones, And a flattering mouth worketh an overthrow!