1 C um nu se potrivesc zăpada vara, şi ploaia în timpul secerişului, aşa nu se potriveşte slava pentru un nebun.

As snow in summer, and as rain in harvest, so honour is not seemly for a fool.

2 C um sare vrabia încoace şi încolo şi cum sboară rîndunica, aşa nu nimereşte blestemul neîntemeiat. -

As the bird by wandering, as the swallow by flying, so the curse causeless shall not come.

3 B iciul este pentru cal, frîul pentru măgar, şi nuiaua pentru spinarea nebunilor. -

A whip for the horse, a bridle for the ass, and a rod for the fool’s back.

4 N u răspunde nebunului după nebunia lui, ca să nu semeni şi tu cu el. -

Answer not a fool according to his folly, lest thou also be like unto him.

5 R ăspunde însă nebunului după nebunia lui, ca să nu se creadă înţelept. -

Answer a fool according to his folly, lest he be wise in his own conceit.

6 C elce trimete o solie printr'un nebun, îşi taie singur picioarele, şi bea nedreptatea. -

He that sendeth a message by the hand of a fool cutteth off the feet, and drinketh damage.

7 C um sînt picioarele ologului, aşa este şi o vorbă înţeleaptă în gura unor nebuni. -

The legs of the lame are not equal: so is a parable in the mouth of fools.

8 C um ai pune o piatră în praştie, aşa este cînd dai mărire unui nebun. -

As he that bindeth a stone in a sling, so is he that giveth honour to a fool.

9 C a un spin care vine în mîna unui om beat, aşa este o vorbă înţeleaptă în gura nebunilor. -

As a thorn goeth up into the hand of a drunkard, so is a parable in the mouth of fools.

10 C a un arcaş care răneşte pe toată lumea, aşa este celce tocmeşte pe nebuni şi pe întîii veniţi. -

The great God that formed all things both rewardeth the fool, and rewardeth transgressors.

11 C um se întoarce cînele la ce a vărsat, aşa se întoarce nebunul la nebunia lui. -

As a dog returneth to his vomit, so a fool returneth to his folly.

12 D acă vezi un om care se crede înţelept, poţi să ai mai multă nădejde pentru un nebun decît pentru el. -

Seest thou a man wise in his own conceit? there is more hope of a fool than of him.

13 L eneşul zice:,, Afară este un leu, pe uliţe este un leu!

The slothful man saith, There is a lion in the way; a lion is in the streets.

14 C um se învîrteşte uşa pe ţîţînile ei, aşa se învîrteşte leneşul în patul lui.

As the door turneth upon his hinges, so doth the slothful upon his bed.

15 L eneşul îşi vîră mîna în blid, şi -i vine greu s'o ducă iarăş la gură. -

The slothful hideth his hand in his bosom; it grieveth him to bring it again to his mouth.

16 L eneşul se crede mai înţelept decît şapte oameni cari răspund cu judecată.

The sluggard is wiser in his own conceit than seven men that can render a reason.

17 U n trecător care se amestecă într'o ceartă care nu -l priveşte, este ca unul care apucă un cîne de urechi.

He that passeth by, and meddleth with strife belonging not to him, is like one that taketh a dog by the ears.

18 C a nebunul care aruncă săgeţi aprise şi ucigătoare,

As a mad man who casteth firebrands, arrows, and death,

19 a şa este omul care înşală pe aproapele său, şi apoi zice:,, Am vrut doar să glumesc!`` -

so is the man that deceiveth his neighbour, and saith, Am not I in sport?

20 C înd nu mai sînt lemne, focul se stinge; şi cînd nu mai este niciun clevetitor, cearta se potoleşte.

Where no wood is, there the fire goeth out: so where there is no talebearer, the strife ceaseth.

21 D upă cum cărbunele face jăratic, şi lemnul foc, tot aşa şi omul gîlcevitor aprinde cearta.

As coals are to burning coals, and wood to fire; so is a contentious man to kindle strife.

22 C uvintele clevetitorului sînt ca nişte prăjituri, alunecă pînă în fundul măruntaielor. -

The words of a talebearer are as wounds, and they go down into the innermost parts of the belly.

23 C a zgura de argint pusă pe un ciob de pămînt, aşa sînt buzele aprinse şi o inimă rea.

Burning lips and a wicked heart are like a potsherd covered with silver dross.

24 C elce urăşte se preface cu buzele lui, şi înlăuntrul lui pregăteşte înşelăciunea.

He that hateth dissembleth with his lips, and layeth up deceit within him;

25 C înd îţi vorbeşte cu glas dulce, nu -l crede, căci şapte urîciuni sînt în inima lui.

when he speaketh fair, believe him not: for there are seven abominations in his heart.

26 C hiar dacă-şi ascunde ura în prefăcătorie, totuş răutatea lui se va descoperi în adunare. -

Whose hatred is covered by deceit, his wickedness shall be shewed before the whole congregation.

27 C ine sapă groapa altuia cade el în ea, şi piatra se întoarce peste cel ce o prăvăleşte.

Whoso diggeth a pit shall fall therein: and he that rolleth a stone, it will return upon him.

28 L imba mincinoasă urăşte pe cei pe cari -i doboară ea, şi gura linguşitoare pregăteşte pieirea. -

A lying tongue hateth those that are afflicted by it; and a flattering mouth worketh ruin.