1 C um nu se potrivesc zăpada vara, şi ploaia în timpul secerişului, aşa nu se potriveşte slava pentru un nebun.

Come la neve non conviene all'estate né la pioggia alla mietitura, cosí non conviene la gloria allo stolto.

2 C um sare vrabia încoace şi încolo şi cum sboară rîndunica, aşa nu nimereşte blestemul neîntemeiat. -

Come il passero svolazza e la rondine vola, cosí la maledizione senza motivo non ha effetto.

3 B iciul este pentru cal, frîul pentru măgar, şi nuiaua pentru spinarea nebunilor. -

La frusta per il cavallo, la briglia per l'asino e il bastone per il dorso degli stolti.

4 N u răspunde nebunului după nebunia lui, ca să nu semeni şi tu cu el. -

Non rispondere allo stolto secondo la sua stoltezza, per non diventare anche tu come lui.

5 R ăspunde însă nebunului după nebunia lui, ca să nu se creadă înţelept. -

Rispondi allo stolto secondo la sua stoltezza, perché non creda di essere saggio.

6 C elce trimete o solie printr'un nebun, îşi taie singur picioarele, şi bea nedreptatea. -

Chi manda un messaggio per mezzo di uno stolto si taglia i piedi e beve violenza.

7 C um sînt picioarele ologului, aşa este şi o vorbă înţeleaptă în gura unor nebuni. -

Come le gambe dello zoppo sono malferme, cosí è un proverbio sulla bocca degli stolti.

8 C um ai pune o piatră în praştie, aşa este cînd dai mărire unui nebun. -

Chi dà gloria a uno stolto è come chi lega una pietra a una fionda.

9 C a un spin care vine în mîna unui om beat, aşa este o vorbă înţeleaptă în gura nebunilor. -

Un proverbio sulla bocca degli stolti è come una spina che penetra nella mano di un ubriaco.

10 C a un arcaş care răneşte pe toată lumea, aşa este celce tocmeşte pe nebuni şi pe întîii veniţi. -

Il grande Dio che ha formato tutte le cose è colui che dà la retribuzione allo stolto e ai trasgressori.

11 C um se întoarce cînele la ce a vărsat, aşa se întoarce nebunul la nebunia lui. -

Come un cane ritorna al suo vomito, cosí lo stolto ripete la sua stoltezza.

12 D acă vezi un om care se crede înţelept, poţi să ai mai multă nădejde pentru un nebun decît pentru el. -

Hai visto un uomo che si crede saggio? C'è maggiore speranza per uno stolto che per lui,

13 L eneşul zice:,, Afară este un leu, pe uliţe este un leu!

Il pigro dice: «C'è un leone nella strada, c'è un leone per le vie!».

14 C um se învîrteşte uşa pe ţîţînile ei, aşa se învîrteşte leneşul în patul lui.

Come la porta gira sui suoi cardini, cosí il pigro sul suo letto.

15 L eneşul îşi vîră mîna în blid, şi -i vine greu s'o ducă iarăş la gură. -

Il pigro affonda la sua mano nel piatto, ma si stanca persino a portarla alla bocca,

16 L eneşul se crede mai înţelept decît şapte oameni cari răspund cu judecată.

Il pigro si crede piú saggio di sette persone che danno risposte assennate.

17 U n trecător care se amestecă într'o ceartă care nu -l priveşte, este ca unul care apucă un cîne de urechi.

Il passante che si immischia in una lite che non lo riguarda, è come chi prende un cane per le orecchie.

18 C a nebunul care aruncă săgeţi aprise şi ucigătoare,

Come un pazzo che scaglia tizzoni, frecce e morte,

19 a şa este omul care înşală pe aproapele său, şi apoi zice:,, Am vrut doar să glumesc!`` -

cosí è colui che inganna il prossimo e dice: «Ho fatto per scherzo!».

20 C înd nu mai sînt lemne, focul se stinge; şi cînd nu mai este niciun clevetitor, cearta se potoleşte.

Quando manca la legna, il fuoco si spegne; e quando non c'è maldicente, la disputa cessa.

21 D upă cum cărbunele face jăratic, şi lemnul foc, tot aşa şi omul gîlcevitor aprinde cearta.

Come il carbone dà la brace e la legna il fuoco, cosí l'uomo rissoso attizza le liti.

22 C uvintele clevetitorului sînt ca nişte prăjituri, alunecă pînă în fundul măruntaielor. -

Le parole del maldicente sono come cibi squisiti e penetrano fino nell'intimo delle viscere.

23 C a zgura de argint pusă pe un ciob de pămînt, aşa sînt buzele aprinse şi o inimă rea.

Labbra ardenti e un cuore malvagio sono come scoria d'argento spalmata sopra un vaso di terra.

24 C elce urăşte se preface cu buzele lui, şi înlăuntrul lui pregăteşte înşelăciunea.

Chi odia finge con le sue labbra, ma nel suo intimo cova inganno.

25 C înd îţi vorbeşte cu glas dulce, nu -l crede, căci şapte urîciuni sînt în inima lui.

Quando parla cortesemente non fidarti di lui, perché ha sette abominazioni in cuore.

26 C hiar dacă-şi ascunde ura în prefăcătorie, totuş răutatea lui se va descoperi în adunare. -

Anche se l'odio è nascosto con dissimulazione, la sua malvagità sarà palesata nell'assemblea.

27 C ine sapă groapa altuia cade el în ea, şi piatra se întoarce peste cel ce o prăvăleşte.

Chi scava una fossa vi cadrà dentro, e chi rotola una pietra gli ricadrà addosso.

28 L imba mincinoasă urăşte pe cei pe cari -i doboară ea, şi gura linguşitoare pregăteşte pieirea. -

La lingua bugiarda odia quelli che ha ferito, e la bocca adulatrice produce rovina.