1 I nima împăratului este ca un rîu de apă în mîna Domnului, pe care îl îndreaptă încotro vrea. -

Il cuore del re in mano all'Eterno è come i corsi d'acqua; lo dirige dovunque egli vuole.

2 O mul socoteşte că toate căile lui sînt fără prihană, dar Cel ce cercetează inimile este Domnul. -

Ogni via dell'uomo è diritta ai suoi occhi, ma l'Eterno pesa i cuori.

3 A face dreptate şi judecată, este mai plăcut Domnului decît jertfele. -

Praticare la giustizia e l'equità è cosa piú gradita all'Eterno che il sacrificio.

4 P rivirile trufaşe şi inima îngîmfată, această candelă a celor răi, nu este decît păcat. -

Gli occhi alteri e un cuore superbo, che sono la lampada degli empi, sono peccato.

5 P lanurile omului harnic nu duc de cît la belşug, dar celce lucrează cu grabă n'ajunge de cît la lipsă. -

I disegni dell'uomo solerte conducono certamente all'abbondanza, ma chi è frettoloso cadrà certamente nell'indigenza.

6 C omorile cîştigate cu o limbă mincinoasă sînt o deşertăciune care fuge, şi ele duc la moarte. -

Ottenere tesori con lingua bugiarda è un vapore fugace di chi cerca la morte.

7 S ilnicia celor răi îi mătură, pentrucă nu vor să facă ce este drept. -

La violenza degli empi li porta via, perché rifiutano di praticare la giustizia.

8 C el vinovat merge pe căi sucite, dar cel nevinovat face ce este bine.

La via dell'uomo colpevole è tortuosa, ma il puro agisce rettamente.

9 M ai bine să locuieşti într'un colţ pe acoperiş, decît cu o nevastă gîlcevitoare într'o casă mare. -

E' meglio abitare sull'angolo di un tetto, che in una casa condivisa con una donna litigiosa.

10 S ufletul celui rău doreşte răul, semenul lui n'are nici o trecere înaintea lui. -

L'anima dell'empio desidera il male neppure il suo amico trova pietà ai suoi occhi.

11 C înd este pedepsit batjocoritorul, prostul se face înţelept: şi cînd se dă învăţătură celui înţelept, el capătă ştiinţa. -

Quando lo schernitore è punito, il semplice diventa saggio; ma quando viene istruito il saggio, egli acquista conoscenza.

12 C el neprihănit se uită la casa celui rău, şi vede ce repede sînt aruncaţi cei răi în nenorocire. -

Il giusto osserva attentamente la casa dell'empio e rovescia gli empi per la loro malvagità.

13 C ine îşi astupă urechea la strigătul săracului, nici el nu va căpăta răspuns, cînd va striga. -

Chi chiude l'orecchio al grido del povero, griderà anch'egli, ma non avrà risposta.

14 U n dar făcut în taină potoleşte mînia, şi o mită dată pe ascuns potoleşte cea mai puternică mînie. -

Un dono fatto in segreto placa la collera e un regalo sottomano calma l'ira violenta.

15 E ste o bucurie pentru cel neprihănit să facă ce este bine, dar pentru ceice fac răul este o groază. -

Fare ciò che è retto è una gioia per il giusto, ma è una rovina per gli operatori d'iniquità.

16 O mul care se abate dela calea înţelepciunii, se va odihni în adunarea celor morţi. -

L'uomo che si allontana dalla via della prudenza, abiterà nell'assemblea dei morti.

17 C ine iubeşte petrecerile va duce lipsă, şi cine iubeşte vinul şi untdelemnul dresurilor nu se îmbogăţeşte. -

Chi ama il piacere sarà nell'indigenza, chi ama il vino e l'olio non arricchirà.

18 C el rău slujeşte ca preţ de răscumpărare pentru cel neprihănit, şi cel stricat, pentru oamenii fără prihană. -

L'empio servirà di riscatto al giusto; e il perfido al posto degli uomini retti.

19 M ai bine să locuieşti într'un pămînt pustiu, de cît cu o nevastă gîlcevitoare şi supărăcioasă. -

E' meglio abitare in un deserto, che con una donna litigiosa e irritante.

20 C omori de preţ şi untdedelemn sînt în locuinţa celui înţelept, dar omul fără minte le risipeşte. -

Nella casa del saggio c'è un tesoro prezioso e olio, ma l'uomo stolto sperpera tutto questo.

21 C ine urmăreşte neprihănirea şi bunătatea, găseşte viaţă, neprihănire şi slavă. -

Chi persegue giustizia e misericordia troverà vita, giustizia e gloria.

22 Î nţeleptul cucereşte cetatea vitejilor, şi doboară puterea în care se încredeau. -

Il saggio dà la scalata alla città dei forti e abbatte la forza in cui confidava.

23 C ine îşi păzeşte gura şi limba, îşi scuteşte sufletul de multe necazuri. -

Chi custodisce la sua bocca e la sua lingua preserva la sua vita dalle avversità.

24 C el mîndru şi trufaş se cheamă batjocoritor: el lucrează cu aprinderea îngîmfării.

Il nome del superbo insolente è; "Schernitore" egli fa ogni cosa con superbia smisurata.

25 P oftele leneşului îl omoară, pentrucă nu vrea să lucreze cu mînile. -

I desideri del pigro lo uccidono, perché le sue mani rifiutano di lavorare.

26 T oată ziua o duce numai în pofte: dar cel neprihănit dă fără zgîrcenie. -

Egli desidera ardentemente tutto il giorno, ma il giusto dona senza mai rifiutare.

27 J ertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, cu cît mai mult cînd o aduc cu gînduri nelegiuite. -

Il sacrificio dell'empio è cosa abominevole, tanto più se lo offre con intento malvagio.

28 M artorul mincinos va pieri, dar omul care ascultă bine va vorbi totdeauna cu izbîndă. -

Il testimone bugiardo perirà, ma l'uomo che lo ascolta potrà sempre parlare.

29 C el rău ia o înfăţişare neruşinată, dar omul fără prihană îşi îmbunătăţeşte calea. -

L'empio indurisce la sua faccia, ma l'uomo retto rende ferma la sua via.

30 N ici înţelepciunea, nici priceperea, nici sfatul n'ajută împotriva Domnului. -

Non c'è sapienza né intelligenza né consiglio contro l'Eterno.

31 C alul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar biruinţa este a Domnului. -

Il cavallo è pronto per il giorno della battaglia, ma la vittoria appartiene all'Eterno.