1 I nima împăratului este ca un rîu de apă în mîna Domnului, pe care îl îndreaptă încotro vrea. -

Como canales de agua es el corazón del rey en la mano del Señor; El lo dirige donde le place.

2 O mul socoteşte că toate căile lui sînt fără prihană, dar Cel ce cercetează inimile este Domnul. -

Todo camino del hombre es recto ante sus ojos, pero el Señor sondea los corazones.

3 A face dreptate şi judecată, este mai plăcut Domnului decît jertfele. -

El hacer justicia y derecho es más deseado por el Señor que el sacrificio.

4 P rivirile trufaşe şi inima îngîmfată, această candelă a celor răi, nu este decît păcat. -

Ojos altivos y corazón arrogante, lámpara de los impíos; eso es pecado.

5 P lanurile omului harnic nu duc de cît la belşug, dar celce lucrează cu grabă n'ajunge de cît la lipsă. -

Los proyectos del diligente ciertamente son ventaja, mas todo el que se apresura, ciertamente llega a la pobreza.

6 C omorile cîştigate cu o limbă mincinoasă sînt o deşertăciune care fuge, şi ele duc la moarte. -

Conseguir tesoros con lengua mentirosa es un vapor fugaz, es buscar la muerte.

7 S ilnicia celor răi îi mătură, pentrucă nu vor să facă ce este drept. -

La violencia de los impíos los arrastrará, porque se niegan a obrar con justicia.

8 C el vinovat merge pe căi sucite, dar cel nevinovat face ce este bine.

Torcido es el camino del pecador mas el proceder del limpio es recto.

9 M ai bine să locuieşti într'un colţ pe acoperiş, decît cu o nevastă gîlcevitoare într'o casă mare. -

Mejor es vivir en un rincón del terrado que en una casa con mujer rencillosa.

10 S ufletul celui rău doreşte răul, semenul lui n'are nici o trecere înaintea lui. -

El alma del impío desea el mal; su prójimo no halla favor a sus ojos.

11 C înd este pedepsit batjocoritorul, prostul se face înţelept: şi cînd se dă învăţătură celui înţelept, el capătă ştiinţa. -

Cuando el escarnecedor es castigado, el simple se hace sabio; pero cuando se instruye al sabio, adquiere conocimiento.

12 C el neprihănit se uită la casa celui rău, şi vede ce repede sînt aruncaţi cei răi în nenorocire. -

El justo observa la casa del impío, llevando al impío a la ruina.

13 C ine îşi astupă urechea la strigătul săracului, nici el nu va căpăta răspuns, cînd va striga. -

El que cierra su oído al clamor del pobre, también él clamará y no recibirá respuesta.

14 U n dar făcut în taină potoleşte mînia, şi o mită dată pe ascuns potoleşte cea mai puternică mînie. -

Una dádiva en secreto aplaca la ira, y el soborno bajo el manto, el furor violento.

15 E ste o bucurie pentru cel neprihănit să facă ce este bine, dar pentru ceice fac răul este o groază. -

El cumplimiento de la justicia es gozo para el justo, pero terror para los que obran iniquidad.

16 O mul care se abate dela calea înţelepciunii, se va odihni în adunarea celor morţi. -

El hombre que se aparta del camino del saber reposará en la asamblea de los muertos.

17 C ine iubeşte petrecerile va duce lipsă, şi cine iubeşte vinul şi untdelemnul dresurilor nu se îmbogăţeşte. -

El que ama el placer será pobre; el que ama el vino y los ungüentos no se enriquecerá.

18 C el rău slujeşte ca preţ de răscumpărare pentru cel neprihănit, şi cel stricat, pentru oamenii fără prihană. -

El impío es rescate para el justo, y el pérfido está en lugar de los rectos.

19 M ai bine să locuieşti într'un pămînt pustiu, de cît cu o nevastă gîlcevitoare şi supărăcioasă. -

Mejor es habitar en tierra desierta que con mujer rencillosa y molesta.

20 C omori de preţ şi untdedelemn sînt în locuinţa celui înţelept, dar omul fără minte le risipeşte. -

Tesoro precioso y aceite hay en la casa del sabio, pero el necio todo lo disipa.

21 C ine urmăreşte neprihănirea şi bunătatea, găseşte viaţă, neprihănire şi slavă. -

El que sigue la justicia y la lealtad halla vida, justicia y honor.

22 Î nţeleptul cucereşte cetatea vitejilor, şi doboară puterea în care se încredeau. -

El sabio escala la ciudad de los poderosos y derriba la fortaleza en que confiaban.

23 C ine îşi păzeşte gura şi limba, îşi scuteşte sufletul de multe necazuri. -

El que guarda su boca y su lengua, guarda su alma de angustias.

24 C el mîndru şi trufaş se cheamă batjocoritor: el lucrează cu aprinderea îngîmfării.

Altivo, arrogante y escarnecedor son los nombres del que obra con orgullo insolente.

25 P oftele leneşului îl omoară, pentrucă nu vrea să lucreze cu mînile. -

El deseo del perezoso lo mata, porque sus manos rehúsan trabajar;

26 T oată ziua o duce numai în pofte: dar cel neprihănit dă fără zgîrcenie. -

todo el día codicia, mientras el justo da y nada retiene.

27 J ertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, cu cît mai mult cînd o aduc cu gînduri nelegiuite. -

El sacrificio de los impíos es abominación, cuánto más trayéndolo con mala intención.

28 M artorul mincinos va pieri, dar omul care ascultă bine va vorbi totdeauna cu izbîndă. -

El testigo falso perecerá, mas el hombre que escucha, hablará siempre.

29 C el rău ia o înfăţişare neruşinată, dar omul fără prihană îşi îmbunătăţeşte calea. -

El hombre impío muestra audacia en su rostro, pero el recto asegura su camino.

30 N ici înţelepciunea, nici priceperea, nici sfatul n'ajută împotriva Domnului. -

No vale sabiduría, ni entendimiento, ni consejo, frente al Señor.

31 C alul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar biruinţa este a Domnului. -

Se prepara al caballo para el día de la batalla, pero la victoria es del Señor.