1 I nima împăratului este ca un rîu de apă în mîna Domnului, pe care îl îndreaptă încotro vrea. -

¶ Como los repartimientos de las aguas, así está el corazón del rey en la mano del SEÑOR; a todo lo que quiere lo inclina.

2 O mul socoteşte că toate căile lui sînt fără prihană, dar Cel ce cercetează inimile este Domnul. -

¶ Todo camino del hombre es recto en su opinión; mas el SEÑOR pesa los corazones.

3 A face dreptate şi judecată, este mai plăcut Domnului decît jertfele. -

¶ Hacer justicia y juicio es al SEÑOR más agradable que sacrificio.

4 P rivirile trufaşe şi inima îngîmfată, această candelă a celor răi, nu este decît păcat. -

¶ Altivez de ojos, y orgullo de corazón, que es la lámpara de los impíos, es pecado.

5 P lanurile omului harnic nu duc de cît la belşug, dar celce lucrează cu grabă n'ajunge de cît la lipsă. -

¶ Los pensamientos del solícito ciertamente van a abundancia; mas los de todo presuroso, indefectiblemente a pobreza.

6 C omorile cîştigate cu o limbă mincinoasă sînt o deşertăciune care fuge, şi ele duc la moarte. -

¶ Amontonar tesoros con lengua de mentira, es vanidad fugaz de aquellos que buscan la muerte.

7 S ilnicia celor răi îi mătură, pentrucă nu vor să facă ce este drept. -

¶ La rapiña de los impíos los destruirá; por cuanto no quisieron hacer juicio.

8 C el vinovat merge pe căi sucite, dar cel nevinovat face ce este bine.

¶ El camino del hombre perverso es torcido y extraño; mas la obra del limpio es recta.

9 M ai bine să locuieşti într'un colţ pe acoperiş, decît cu o nevastă gîlcevitoare într'o casă mare. -

¶ Mejor es vivir en un rincón del terrado que con la mujer rencillosa en espaciosa casa.

10 S ufletul celui rău doreşte răul, semenul lui n'are nici o trecere înaintea lui. -

¶ El alma del impío desea mal; su prójimo no le parece bien.

11 C înd este pedepsit batjocoritorul, prostul se face înţelept: şi cînd se dă învăţătură celui înţelept, el capătă ştiinţa. -

¶ Cuando el burlador es castigado, el simple se hace sabio; y enseñando al sabio, toma sabiduría.

12 C el neprihănit se uită la casa celui rău, şi vede ce repede sînt aruncaţi cei răi în nenorocire. -

¶ Considera el justo la casa del impío; cómo los impíos son trastornados por el mal.

13 C ine îşi astupă urechea la strigătul săracului, nici el nu va căpăta răspuns, cînd va striga. -

¶ El que cierra su oído al clamor del pobre, también él clamará, y no será oído.

14 U n dar făcut în taină potoleşte mînia, şi o mită dată pe ascuns potoleşte cea mai puternică mînie. -

¶ El don en secreto amansa el furor, y el presente en el seno, la fuerte ira.

15 E ste o bucurie pentru cel neprihănit să facă ce este bine, dar pentru ceice fac răul este o groază. -

¶ Alegría es al justo el hacer juicio; mas quebrantamiento a los que hacen iniquidad.

16 O mul care se abate dela calea înţelepciunii, se va odihni în adunarea celor morţi. -

¶ El hombre que yerra del camino de la sabiduría, vendrá a parar en la compañía de los muertos.

17 C ine iubeşte petrecerile va duce lipsă, şi cine iubeşte vinul şi untdelemnul dresurilor nu se îmbogăţeşte. -

¶ Hombre necesitado será el que ama el deleite; y el que ama el vino y el ungüento no enriquecerá.

18 C el rău slujeşte ca preţ de răscumpărare pentru cel neprihănit, şi cel stricat, pentru oamenii fără prihană. -

¶ El rescate del justo será el impío, y por los rectos el prevaricador.

19 M ai bine să locuieşti într'un pămînt pustiu, de cît cu o nevastă gîlcevitoare şi supărăcioasă. -

¶ Mejor es morar en tierra del desierto, que con la mujer rencillosa e iracunda.

20 C omori de preţ şi untdedelemn sînt în locuinţa celui înţelept, dar omul fără minte le risipeşte. -

¶ Tesoro codiciable y aceite hay en la casa del sabio; mas el hombre loco lo disipará.

21 C ine urmăreşte neprihănirea şi bunătatea, găseşte viaţă, neprihănire şi slavă. -

¶ El que sigue la justicia y la misericordia, hallará la vida, la justicia, y la honra.

22 Î nţeleptul cucereşte cetatea vitejilor, şi doboară puterea în care se încredeau. -

¶ La ciudad de los fuertes tomó el sabio, y derribó la fuerza en que ella confiaba.

23 C ine îşi păzeşte gura şi limba, îşi scuteşte sufletul de multe necazuri. -

¶ El que guarda su boca y su lengua, su alma guarda de angustias.

24 C el mîndru şi trufaş se cheamă batjocoritor: el lucrează cu aprinderea îngîmfării.

¶ Soberbio, arrogante y burlador es el nombre del que obra con la furia de la soberbia.

25 P oftele leneşului îl omoară, pentrucă nu vrea să lucreze cu mînile. -

¶ El deseo del perezoso le mata, porque sus manos no quieren trabajar.

26 T oată ziua o duce numai în pofte: dar cel neprihănit dă fără zgîrcenie. -

Hay quien todo el día codicia; mas el justo da, y sigue dando.

27 J ertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, cu cît mai mult cînd o aduc cu gînduri nelegiuite. -

¶ El sacrificio de los impíos es abominación; ¡cuánto más ofreciéndolo con maldad!

28 M artorul mincinos va pieri, dar omul care ascultă bine va vorbi totdeauna cu izbîndă. -

¶ El testigo mentiroso perecerá; mas el hombre que oye, permanecerá en su dicho.

29 C el rău ia o înfăţişare neruşinată, dar omul fără prihană îşi îmbunătăţeşte calea. -

¶ El hombre impío endurece su rostro; mas el recto ordena sus caminos.

30 N ici înţelepciunea, nici priceperea, nici sfatul n'ajută împotriva Domnului. -

¶ No hay sabiduría, ni inteligencia, ni consejo, contra el SEÑOR.

31 C alul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar biruinţa este a Domnului. -

El caballo se apareja para el día de la batalla; mas la salvación es del SEÑOR.