1 P lanurile pe cari le face inima atîrnă de om, dar răspunsul pe care -l dă gura vine dela Domnul. -

¶ Del hombre son las preparaciones del corazón; mas del SEÑOR la respuesta de la lengua.

2 T oate căile omului sînt curate în ochii lui, dar celce cercetează duhurile este Domnul. -

¶ Todos los caminos del hombre son limpios en su opinión; mas el SEÑOR pesa los espíritus.

3 Î ncredinţează-ţi lucrările în mîna Domnului, şi îţi vor izbuti planurile. -

¶ Encomienda al SEÑOR tus obras, y tus pensamientos serán afirmados.

4 D omnul a făcut toate pentru o ţintă, chiar şi pe cel rău pentru ziua nenorocirii. -

¶ Todas las cosas ha hecho el SEÑOR por sí mismo, y aun al impío para el día malo.

5 O rice inimă trufaşă este o scîrbă înaintea Domnului; hotărît, ea nu va rămînea nepedepsită. -

¶ Abominación es al SEÑOR todo altivo de corazón; el pacto que él haga, no será sin castigo.

6 P rin dragoste şi credincioşie omul ispăşeşte nelegiuirea, şi prin frica de Domnul se abate dela rău. -

¶ Por la misericordia y la verdad será purgada la iniquidad; y con el temor del SEÑOR se aparta del mal.

7 C înd sînt plăcute Domnului căile cuiva, îi face prieteni chiar şi pe vrăjmaşii lui. -

¶ Cuando los caminos del hombre son agradables al SEÑOR, aun a sus enemigos hacen estar en paz con él.

8 M ai bine puţin, cu dreptate, decît mari venituri, cu strîmbătate. -

¶ Mejor es lo poco con justicia, que la muchedumbre de frutos con injusticia.

9 I nima omului se gîndeşte pe ce cale să meargă, dar Domnul îi îndreaptă paşii. -

¶ El corazón del hombre piensa su camino; mas el SEÑOR endereza sus pasos.

10 H otărîri dumnezeieşti sînt pe buzele împăratului, gura lui nu trebuie să facă greşeli cînd judecă. -

¶ Sentencia divina está en los labios del rey; en juicio no prevaricará su boca.

11 C întarul şi cumpăna dreaptă vin dela Domnul; toate greutăţile de cîntărit sînt lucrarea Lui. -

¶ Peso y balanzas de juicio son del SEÑOR; obra suya son todas las pesas de la bolsa.

12 Î mpăraţilor le este scîrbă să facă rău, căci prin neprihănire se întăreşte un scaun de domnie. -

¶ Abominación es a los reyes hacer impiedad; porque con justicia será afirmado el trono.

13 B uzele neprihănite sînt plăcute împăraţilor, şi ei iubesc pe celce vorbeşte cu neprihănire. -

¶ Los labios justos son el contentamiento de los reyes; y aman al que habla lo recto.

14 M înia împăratului este un vestitor al morţii, dar un om înţelept trebuie s'o potolească. -

¶ La ira del rey es mensajero de muerte; mas el hombre sabio la evitará.

15 S eninătatea feţei împăratului este viaţa, şi bunăvoinţa lui este ca o ploaie de primăvară. -

En la luz del rostro del rey está la vida; y su benevolencia es como nube de lluvia tardía.

16 C u cît mai mult face cîştigarea înţelepciunii decît a aurului! Cu cît este mai de dorit cîştigarea priceperii decît a argintului! -

¶ Mejor es adquirir sabiduría que oro preciado; y adquirir inteligencia vale más que la plata.

17 C alea oamenilor fără prihană este să se ferească de rău; acela îşi păzeşte sufletul, care veghează asupra căii sale. -

¶ El camino de los rectos es apartarse del mal; el que guarda su camino guarda su alma.

18 M îndria merge înaintea pieirii, şi trufia merge înainte căderii. -

¶ Antes del quebrantamiento es la soberbia; y antes de la caída la altivez de espíritu.

19 M ai bine să fii smerit cu cei smeriţi, decît să împarţi prada cu cei mîndri. -

¶ Mejor es humillar el espíritu con los humildes, que partir despojos con los soberbios.

20 C ine cugetă la Cuvîntul Domnului, găseşte fericirea, şi cine se încrede în Domnul este fericit. -

¶ El entendido en la palabra, hallará el bien; y bienaventurado el que confía en el SEÑOR.

21 C ine are o inimă înţeleaptă este numit priceput, dar dulceaţa buzelor măreşte ştiinţa. -

¶ El sabio de corazón es llamado entendido; y la dulzura de labios aumentará la doctrina.

22 Î nţelepciunea este un izvor de viaţă pentru cine o are; dar pedeapsa nebunilor este nebunia lor. -

¶ Manantial de vida es el entendimiento al que lo posee; mas la erudición de los locos es locura.

23 C ine are o inimă înţeleaptă, îşi arată înţelepciunea cînd vorbeşte, şi mereu se văd învăţături noi pe buzele lui. -

¶ El corazón del sabio hace prudente su boca; y con sus labios aumenta la doctrina.

24 C uvintele prietenoase sînt ca un fagur de miere, dulci pentru suflet, şi sănătoase pentru oase. -

¶ Panal de miel son los dichos suaves; suavidad al alma y medicina a los huesos.

25 M ulte căi i se par bune omului, dar la urmă duc la moarte. -

¶ Hay camino que es derecho al parecer del hombre, mas su salida son caminos de muerte.

26 C ine munceşte, pentru el munceşte, căci foamea lui îl îndeamnă la lucru. -

¶ El alma del que trabaja, trabaja para sí; porque su boca le constriñe.

27 O mul stricat pregăteşte nenorocirea, şi pe buzele lui este ca un foc aprins. -

¶ El hombre de Belial cava en busca del mal; y en sus labios hay como llama de fuego.

28 O mul neastîmpărat stîrneşte certuri, şi pîrîtorul desbină pe cei mai buni prieteni. -

El hombre perverso levanta contienda; y el chismoso aparta los príncipes.

29 O mul asupritor amăgeşte pe aproapele său, şi -l duce pe o cale, care nu este bună. -

¶ El hombre malo lisonjea a su prójimo, y le hace andar por el camino no bueno;

30 C ine închide ochii, ca să se dedea la gînduri stricate, cine-şi muşcă buzele, a şi săvîrşit răul. -

cierra sus ojos para pensar perversidades; mueve sus labios, efectúa el mal.

31 P erii albi sînt o cunună de cinste, ea se găseşte pe calea neprihănirii. -

¶ Corona de honra es la vejez, si se hallara en el camino de justicia.

32 C el încet la mînie preţuieşte mai mult decît un viteaz, şi cine este stăpîn pe sine preţuieşte mai mult decît cine cucereşte cetăţi. -

¶ Mejor es el que tarde se aíra que el fuerte; y el que se enseñorea de su espíritu, que el que toma una ciudad.

33 S e aruncă sorţul în poala hainei, dar orice hotărîre vine dela Domnul. -

¶ La suerte se echa en el regazo; mas del SEÑOR es el juicio de ella.