1 C umpăna înşelătoare este urîtă Domnului, dar cîntăreala dreaptă Îi este plăcută.
¶ El peso falso abominación es al SEÑOR; mas la pesa cabal le agrada.
2 C înd vine mîndria, vine şi ruşinea; dar înţelepciunea este cu cei smeriţi.
¶ Cuando vino la soberbia, vino también la deshonra; mas con los humildes es la sabiduría.
3 N eprihănirea oamenilor cinstiţi îi cîrmuieşte fără teamă, dar vicleniile celor stricaţi le aduc pieirea.
¶ La perfección de los rectos los encaminará; mas la perversidad de los pecadores los echará a perder.
4 Î n ziua mîniei, bogăţia nu slujeşte la nimic; dar neprihănirea izbăveşte dela moarte.
¶ No aprovecharán las riquezas en el día de la ira; mas la justicia librará de la muerte.
5 N evinovăţia omului fără prihană îi netezeşte calea, dar cel rău cade prin însăş răutatea lui.
¶ La justicia del perfecto enderezará su camino; mas el impío por su impiedad caerá.
6 N evinovăţia oamenilor fără prihană îi scapă, dar cei răi sînt prinşi de răutatea lor.
La justicia de los rectos los librará; mas los pecadores en su pecado serán presos.
7 L a moartea celui rău, îi piere nădejdea, şi aşteptarea oamenilor nelegiuiţi este nimicită.
¶ Cuando muere el hombre impío, perece su esperanza; y la esperanza de los malos perecerá.
8 C el neprihănit este scăpat din strîmtoare, şi cel rău îi ia locul.
¶ El justo es librado de la tribulación; mas el impío entra en lugar suyo.
9 C u gura lui omul nelegiuit pierde pe aproapele său, dar cei neprihăniţi sînt scăpaţi prin ştiinţă.
¶ El hipócrita con la boca daña a su prójimo; mas los justos son librados con la sabiduría.
10 C înd le merge bine celor neprihăniţi, toată cetatea se bucură; şi cînd pier cei răi, toţi strigă de veselie.
¶ En el bien de los justos la ciudad se alegra; mas cuando los impíos perecen, hay fiestas.
11 C etatea se înalţă prin binecuvîntarea oamenilor fără prihană, dar este surpată prin gura celor răi. -
Por la bendición de los rectos la ciudad será engrandecida; mas por la boca de los impíos ella será trastornada.
12 C ine defaimă pe aproapele său este fără minte, dar omul cu pricepere primeşte şi tace. -
¶ El que carece de entendimiento, menosprecia a su prójimo; mas el hombre inteligente calla.
13 C ine umblă cu bîrfeli dă pe faţă lucruri ascunse, dar sufletul credincios ţine ce i s'a încredinţat. -
El que anda en chismes, descubre el secreto; mas el de espíritu fiel lo guarde íntegro.
14 C înd nu este chibzuinţă, poporul cade; dar biruinţa vine prin marele număr de sfetnici. -
¶ Cuando faltare la inteligencia, caerá el pueblo; mas en la multitud de consejeros hay salvación.
15 C ui se pune chezaş pentru altul, îi merge rău, dar cine se teme să se pună chezaş este liniştit. -
¶ Con ansiedad será afligido el que fiare al extraño; mas el que aborreciere las fianzas vivirá confiado.
16 O femeie plăcută capătă cinste, şi cei asupritori capătă bogăţie. -
¶ La mujer graciosa tendrá honra; y los fuertes tendrán riquezas.
17 O mul milostiv îşi face bine sufletului său, dar omul fără milă îşi turbură însăş carnea lui. -
¶ A su alma hace bien el hombre misericordioso; mas el cruel atormenta su carne.
18 C el rău dobîndeşte un cîştig înşelător, dar cel ce samănă neprihănirea are o adevărată plată. -
¶ El impío hace obra falsa; mas el que sembrare justicia, tendrá galardón firme.
19 A devărata neprihănire duce la viaţă, dar cel ce urmăreşte răul găseşte moartea. -
¶ Como la justicia es para vida, así el que sigue el mal es para su muerte.
20 C ei cu inima stricată sînt o scîrbă înaintea Domnului, dar cei ce umblă fără prihană Îi sînt plăcuţi.
¶ Abominación son al SEÑOR los perversos de corazón; mas los perfectos de camino le son agradables.
21 H otărît: cel rău nu va rămînea nepedepsit, dar sămînţa celor neprihăniţi va fi scăpată. -
¶ Por más pactos que tenga hechos con la muerte, el malo no será absuelto; mas la simiente de los justos escapará.
22 F emeia frumoasă şi fără minte este ca un inel de aur pus în rîtul unui porc. -
¶ Zarcillo de oro en la nariz del puerco es la mujer hermosa y apartada de razón.
23 D orinţa celor neprihăniţi este numai bine; dar aşteptarea celor răi este numai mînie-.
¶ El deseo de los justos solamente es bueno; mas la esperanza de los impíos es enojo.
24 U nul, care dă cu mîna largă, ajunge mai bogat; şi altul, care economiseşte prea mult, nu face decît să sărăcească. -
¶ Hay quienes reparten, y les es añadido más; y hay quienes retienen más de lo que es justo, mas vienen a pobreza.
25 S ufletul binefăcător va fi săturat, şi cel ce udă pe alţii va fi udat şi el. -
¶ El alma de bendición a los demás será engordada; y el que saciare, él también será saciado.
26 C ine opreşte grîul este blestemat de popor, dar pe capul celui ce -l vinde vine binecuvîntarea. -
¶ Al que retiene el grano, el pueblo lo maldecirá; mas bendición será sobre la cabeza del que vende.
27 C ine urmăreşte binele, îşi cîştigă bunăvoinţă, dar cine urmăreşte răul este atins de el. -
¶ El que madruga al bien, hallará favor; mas al que busca el mal, éste le vendrá.
28 C ine se încrede în bogăţii va cădea, dar cei neprihăniţi vor înverzi ca frunzişul. -
¶ El que confía en sus riquezas, caerá; mas los justos reverdecerán como ramos.
29 C ine îşi turbură casa va moşteni vînt, şi nebunul va fi robul omului înţelept! -
¶ El que turba su casa heredará viento; y el loco será siervo del sabio de corazón.
30 R odul celui neprihănit este un pom de viaţă, şi cel înţelept cîştigă suflete. -
¶ El fruto del justo es árbol de vida; y el que gana almas, es sabio.
31 I ată, cel neprihănit este răsplătit pe pămînt; cu cît mai mult cel rău şi păcătos!
¶ Ciertamente el justo será recompensado en la tierra; ¡cuánto más el impío y el pecador!