1 ( Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al fiilor lui Core.) Ascultaţi lucrul acesta, toate popoarele, luaţi aminte, toţi locuitorii lumii:

Oíd esto, pueblos todos; escuchad, habitadores todos del mundo:

2 m ici şi mari, bogaţi şi săraci!

Así los hijos de los hombres como los hijos de los varones; el rico y el pobre juntamente.

3 G ura mea va vorbi cuvinte înţelepte, şi inima mea are gînduri pline de judecată.

Mi boca hablará sabiduría; y el pensamiento de mi corazón inteligencia.

4 E u îmi plec urechea la pildele care îmi sînt însuflate, îmi încep cîntarea în sunetul arfei.

Acomodaré a ejemplos mi oído; declararé con el arpa mi enigma.

5 P entru ce să mă tem în zilele nenorocirii, cînd mă înconjoară nelegiuirea protivnicilor mei?

¿Por qué he de temer en los días de adversidad, cuando la iniquidad de mis calcañares me cercará?

6 E i se încred în avuţiile lor, şi se fălesc cu bogăţia lor cea mare.

¶ Los que confían en sus haciendas, y en la muchedumbre de sus riquezas se jactan,

7 D ar nu pot să se răscumpere unul pe altul, nici să dea lui Dumnezeu preţul răscumpărării.

ninguno de ellos podrá en manera alguna rescatar al hermano, ni dar a Dios propiciación por él.

8 R ăscumpărarea sufletului lor este aşa de scumpă, că nu se va face niciodată.

(Porque la redención de su vida es de gran precio, y no lo pueden hacer)

9 N u vor trăi pe vecie, nu pot să nu vadă mormîntul.

que viva adelante para siempre, y nunca vea la sepultura.

10 D a, îl vor vedea: căci înţelepţii mor, nebunul şi prostul deopotrivă pier, şi lasă altora avuţiile lor.

Pues se ve que mueren todos los sabios; el loco y el ignorante perecen, y dejan a otros sus riquezas.

11 E i îşi închipuiesc că vecinice le vor fi casele, că locuinţele lor vor dăinui din veac în veac, ei, cari dau numele lor la ţări întregi.

En su interior piensan que sus casas son eternas, y sus habitaciones para generación y generación; llamaron sus tierras de sus nombres.

12 D ar omul pus în cinste nu dăinuieşte, ci este ca dobitoacele cari se taie.

Mas el hombre no permanecerá en honra; es semejante a las bestias que son cortadas.

13 I ată ce soartă au ei, cei plini de atîta încredere, precum şi cei ce îi urmează, cărora le plac cuvintele lor. -

Este es su camino, su locura; y sus descendientes corren por el dicho de ellos. (Selah.)

14 S înt duşi ca o turmă în locuinţa morţilor, îi paşte moartea, şi în curînd oamenii fără prihană îi calcă în picioare: li se duce frumuseţa, şi locuinţa morţilor le este locaşul.

Como ovejas son puestos en el Seol; la muerte los pastorea; y los rectos se enseñorearán de ellos por la mañana; y se consumirá su bien parecer en la sepultura desde su morada.

15 D ar mie Dumnezeu îmi va scăpa sufletul din locuinţa morţilor, căci mă va lua supt ocrotirea Lui. -

¶ Ciertamente Dios rescatará mi vida de la mano del Seol, cuando me tomará. (Selah.)

16 N u te teme cînd se îmbogăţeşte cineva, şi cînd i se înmulţesc vistieriile casei;

No temas cuando se enriquece alguno, cuando aumenta la gloria de su casa;

17 c ăci nu ia nimic cu el cînd moare: vistieriile lui nu se pogoară după el.

porque en su muerte no llevará nada, ni descenderá tras él su gloria.

18 S ă se tot creadă omul fericit în viaţă, să se tot laude cu bucuriile pe cari şi le face,

Porque mientras viviere, será su vida bendita; y tú serás loado cuando fueres próspero.

19 c ăci tot în locuinţa părinţilor săi va merge, şi nu va mai vedea lumina niciodată.

Entrará a la generación de sus padres; no verán luz para siempre.

20 O mul pus în cinste, şi fără pricepere, este ca dobitoacele pe cari le tai.

El hombre en honra que no entiende, semejante es a las bestias que son cortadas.