1 M uştele moarte strică şi acresc untdelemnul negustorului de unsori; tot aşa, puţină nebunie biruie înţelepciunea şi slava.
¶ Las moscas muertas hacen heder y dar mal olor al ungüento del perfumador; así una pequeña locura, al que es estimado por sabio y honorable.
2 I nima înţeleptului este la dreapta lui, iar inima nebunului la stînga lui.
El corazón del sabio está a su mano derecha; mas el corazón del loco a su mano izquierda.
3 Ş i pe orice drum ar merge nebunul, peste tot îi lipseşte mintea, şi spune tuturor că este un nebun!
Y aun mientras va el loco por el camino, le falta cordura; y dice a todos, que es loco.
4 C înd izbucneşte împotriva ta mînia celuice stăpîneşte, nu-ţi părăsi locul, căci sîngele rece te păzeşte de mari păcate.
¶ Si el espíritu del señor se exaltare contra ti, no dejes tu lugar; porque la mansedumbre hará reposar grandes pecados.
5 E ste un rău pe care l-am văzut supt soare, ca o greşală, care vine dela celce cîrmuieşte:
Hay otro mal que debajo del sol he visto; como salido de delante del gobernador por yerro:
6 n ebunia este pusă în dregătorii înalte, iar bogaţii stau în locuri de jos.
La locura está colocada en grandes alturas, y los ricos están sentados en lugar bajo.
7 A m văzut robi călări, şi voivozi mergînd pe jos ca nişte robi.
Vi siervos en caballos, y príncipes que andaban como siervos sobre la tierra.
8 C ine sapă groapa altuia, cade el în ea, şi cine surpă un zid, va fi muşcat de un sarpe.
El que hiciere el hoyo caerá en él; y al que aportillare el vallado, le morderá la serpiente.
9 C ine sfarmă pietre, este rănit de ele, şi cine despică lemne este în primejdie.
El que mudare las piedras, tribulación tendrá en ellas; el que cortare la leña, en ella peligrará.
10 C înd se toceşte ferul, şi rămîne neascuţit, trebuie să-ţi îndoieşti puterile; de aceea la izbîndă ajungi prin înţelepciune.
Si se embotare el hierro, y su filo no fuere amolado, hay que añadir entonces más fuerza; pero excede la bondad de la sabiduría.
11 C înd muşcă şarpele, fiindcă n'a fost vrăjit, vrăjitorul n'are niciun cîştig din meşteşugul lui.
Si mordiere la serpiente no encantada; no es más el lenguaraz.
12 C uvintele unui înţelept sînt plăcute, dar buzele nebunului îi aduc pieirea.
¶ Las palabras de la boca del sabio son gracia; mas los labios del loco lo echan a perder.
13 C el dintîi cuvînt care -i iese din gură este nebunie, şi cel din urmă este o nebunie şi mai rea.
El comienzo de las palabras de su boca es locura; y el fin de su charla nocivo desvarío.
14 N ebunul spune o mulţime de vorbe, măcarcă omul nu ştie ce se va întîmpla, şi cine -i va spune ce va fi după el?
El loco multiplica palabras, y dice: no sabe el hombre lo que será; ¿y quién le hará saber lo que después de él será?
15 T ruda nebunului oboseşte pe celce nu cunoaşte drumul spre cetate.
El trabajo de los locos los fatiga; porque no saben por dónde ir a la ciudad.
16 V ai de tine, ţară, al cărei împărat este un copil, şi ai cărei voivozi benchetuiesc de dimineaţă!
¶ ¡Ay de ti, tierra, cuando tu rey es niño, y tus príncipes banquetean de mañana!
17 F erice de tine ţară, al cărei împărat este de neam mare, şi ai cărei voivozi mănîncă la vremea potrivită, ca să-şi întărească puterile, nu ca să se dedea la beţie!
¡Bienaventurada, tú, tierra, cuando tu rey es hijo de nobles, y tus príncipes comen a su hora, para reponer sus fuerzas, y no por el beber!
18 C înd mînile sînt leneşe, se lasă grinda, şi cînd se lenevesc mînile, plouă în casă.
Por la pereza se cae la techumbre, y por flojedad de las manos se llueve la casa.
19 O speţele se fac pentru petrecere, vinul înveseleşte viaţa, iar argintul le dă pe toate.
Por el placer se hace el convite, y el vino alegra los vivos; y el dinero responde a todo.
20 N u blestema pe împărat, nici chiar în gînd, şi nu blestema pe cel bogat în odaia în care te culci; căci s'ar putea întîmpla ca pasărea cerului să-ţi ducă vorba, şi un sol înaripat să-ţi dea pe faţă vorbele.
Ni aun en tu pensamiento maldigas al rey, ni en los secretos de tu cámara maldigas al rico; porque las aves del cielo llevarán la voz, y las que tienen alas harán saber la palabra.