1 C um nu se potrivesc zăpada vara, şi ploaia în timpul secerişului, aşa nu se potriveşte slava pentru un nebun.

¶ Como la nieve en el verano, y la lluvia en la siega, así conviene al loco la honra.

2 C um sare vrabia încoace şi încolo şi cum sboară rîndunica, aşa nu nimereşte blestemul neîntemeiat. -

¶ Como el gorrión en su vagar, y como la golondrina en su vuelo, así la maldición sin causa nunca vendrá.

3 B iciul este pentru cal, frîul pentru măgar, şi nuiaua pentru spinarea nebunilor. -

¶ El látigo para el caballo, y el cabestro para el asno, y la vara para el cuerpo del loco.

4 N u răspunde nebunului după nebunia lui, ca să nu semeni şi tu cu el. -

¶ Nunca respondas al loco en conformidad a su locura, para que no seas tú también como él.

5 R ăspunde însă nebunului după nebunia lui, ca să nu se creadă înţelept. -

Responde al loco mostrándole su locura, para que no se estime sabio en su opinión.

6 C elce trimete o solie printr'un nebun, îşi taie singur picioarele, şi bea nedreptatea. -

¶ El que da un cargo al que no tiene facultad para ejercitarlo, es el que envía algo por mano del loco; y beberá el daño.

7 C um sînt picioarele ologului, aşa este şi o vorbă înţeleaptă în gura unor nebuni. -

Así como camina el cojo; es el proverbio en la boca del loco.

8 C um ai pune o piatră în praştie, aşa este cînd dai mărire unui nebun. -

Como quien liga la piedra en la honda, así es el que da honra al loco.

9 C a un spin care vine în mîna unui om beat, aşa este o vorbă înţeleaptă în gura nebunilor. -

Espinas hincadas en mano del embriagado, tal es el proverbio en la boca de los locos.

10 C a un arcaş care răneşte pe toată lumea, aşa este celce tocmeşte pe nebuni şi pe întîii veniţi. -

¶ El gran Dios cría todas las cosas; y al loco da la paga, y a los transgresores da el salario.

11 C um se întoarce cînele la ce a vărsat, aşa se întoarce nebunul la nebunia lui. -

¶ Como perro que vuelve a su vómito, así el loco que repite su locura.

12 D acă vezi un om care se crede înţelept, poţi să ai mai multă nădejde pentru un nebun decît pentru el. -

¶ ¿Has visto hombre sabio en su propia opinión? Más esperanza hay del loco que de él.

13 L eneşul zice:,, Afară este un leu, pe uliţe este un leu!

¶ Dice el perezoso: El león está en el camino; el león está en las calles.

14 C um se învîrteşte uşa pe ţîţînile ei, aşa se învîrteşte leneşul în patul lui.

¶ Las puertas se revuelven en sus quicios; así el perezoso en su cama.

15 L eneşul îşi vîră mîna în blid, şi -i vine greu s'o ducă iarăş la gură. -

¶ Esconde el perezoso su mano en el seno; se cansa de volverla a su boca.

16 L eneşul se crede mai înţelept decît şapte oameni cari răspund cu judecată.

¶ Más sabio es el perezoso en su propia opinión que siete que le den consejo.

17 U n trecător care se amestecă într'o ceartă care nu -l priveşte, este ca unul care apucă un cîne de urechi.

¶ El que pasando se deja llevar de la ira en pleito ajeno, es como el que toma al perro por las orejas.

18 C a nebunul care aruncă săgeţi aprise şi ucigătoare,

¶ Como el que enloquece, y echa llamas, y saetas, y muerte,

19 a şa este omul care înşală pe aproapele său, şi apoi zice:,, Am vrut doar să glumesc!`` -

tal es el hombre que daña a su amigo, y dice: Ciertamente lo hice por broma.

20 C înd nu mai sînt lemne, focul se stinge; şi cînd nu mai este niciun clevetitor, cearta se potoleşte.

¶ Sin leña se apaga el fuego; y donde no hay chismoso, cesa la contienda.

21 D upă cum cărbunele face jăratic, şi lemnul foc, tot aşa şi omul gîlcevitor aprinde cearta.

El carbón para brasas, y la leña para el fuego; y el hombre rencilloso para encender contienda.

22 C uvintele clevetitorului sînt ca nişte prăjituri, alunecă pînă în fundul măruntaielor. -

Las palabras del chismoso parecen blandas; mas ellas entran hasta lo secreto del vientre.

23 C a zgura de argint pusă pe un ciob de pămînt, aşa sînt buzele aprinse şi o inimă rea.

¶ Como escoria de plata echada sobre el tiesto, son los labios enardecidos y el corazón malo.

24 C elce urăşte se preface cu buzele lui, şi înlăuntrul lui pregăteşte înşelăciunea.

¶ El que odia disimula con sus labios; mas en su interior maquina engaño.

25 C înd îţi vorbeşte cu glas dulce, nu -l crede, căci şapte urîciuni sînt în inima lui.

Cuando hablare amigablemente, no le creas; porque siete abominaciones hay en su corazón.

26 C hiar dacă-şi ascunde ura în prefăcătorie, totuş răutatea lui se va descoperi în adunare. -

Aunque su odio se encubre en el desierto; su malicia será descubierta en la congregación.

27 C ine sapă groapa altuia cade el în ea, şi piatra se întoarce peste cel ce o prăvăleşte.

¶ El que cavare sima, caerá en ella; y el que revuelve la piedra, a él volverá.

28 L imba mincinoasă urăşte pe cei pe cari -i doboară ea, şi gura linguşitoare pregăteşte pieirea. -

¶ La falsa lengua aborrece al que atormenta; y la boca lisonjera hace resbaladero.