1 C um nu se potrivesc zăpada vara, şi ploaia în timpul secerişului, aşa nu se potriveşte slava pentru un nebun.

Como nieve en el verano y como lluvia en la siega, Así la honra no es apropiada para el necio.

2 C um sare vrabia încoace şi încolo şi cum sboară rîndunica, aşa nu nimereşte blestemul neîntemeiat. -

Como el gorrión en su vagar y la golondrina en su vuelo Así la maldición no viene sin causa.

3 B iciul este pentru cal, frîul pentru măgar, şi nuiaua pentru spinarea nebunilor. -

El látigo es para el caballo, la brida para el asno, Y la vara para la espalda de los necios.

4 N u răspunde nebunului după nebunia lui, ca să nu semeni şi tu cu el. -

No respondas al necio de acuerdo con su necedad, Para que no seas tú también como él.

5 R ăspunde însă nebunului după nebunia lui, ca să nu se creadă înţelept. -

Responde al necio según su necedad se merece, Para que no sea sabio ante sus propios ojos.

6 C elce trimete o solie printr'un nebun, îşi taie singur picioarele, şi bea nedreptatea. -

Se corta los pies y bebe violencia El que envía recado por mano de un necio.

7 C um sînt picioarele ologului, aşa este şi o vorbă înţeleaptă în gura unor nebuni. -

Como las piernas que penden del lisiado, Así es el proverbio en boca de los necios.

8 C um ai pune o piatră în praştie, aşa este cînd dai mărire unui nebun. -

Como el que ata la piedra a la honda, Así es el que da honor al necio.

9 C a un spin care vine în mîna unui om beat, aşa este o vorbă înţeleaptă în gura nebunilor. -

Como espina que se clava en la mano de un borracho, Así es el proverbio en boca de los necios.

10 C a un arcaş care răneşte pe toată lumea, aşa este celce tocmeşte pe nebuni şi pe întîii veniţi. -

Como arquero que a todos hiere, Así es el que toma a sueldo al necio o a los que pasan.

11 C um se întoarce cînele la ce a vărsat, aşa se întoarce nebunul la nebunia lui. -

Como perro que vuelve a su vómito Es el necio que repite su necedad.

12 D acă vezi un om care se crede înţelept, poţi să ai mai multă nădejde pentru un nebun decît pentru el. -

¿Has visto a un hombre que se tiene por sabio ? Más esperanza hay para el necio que para él.

13 L eneşul zice:,, Afară este un leu, pe uliţe este un leu!

El perezoso dice: “Hay un león en el camino; Hay un león en medio de la plaza.”

14 C um se învîrteşte uşa pe ţîţînile ei, aşa se învîrteşte leneşul în patul lui.

Como la puerta gira sobre sus goznes, Así da vueltas el perezoso en su cama.

15 L eneşul îşi vîră mîna în blid, şi -i vine greu s'o ducă iarăş la gură. -

El perezoso mete la mano en el plato, Pero se fatiga de llevársela a la boca.

16 L eneşul se crede mai înţelept decît şapte oameni cari răspund cu judecată.

El perezoso es más sabio ante sus propios ojos Que siete que den una respuesta discreta.

17 U n trecător care se amestecă într'o ceartă care nu -l priveşte, este ca unul care apucă un cîne de urechi.

Como el que toma un perro por las orejas, Así es el que pasa y se entremete en pleito que no es suyo.

18 C a nebunul care aruncă săgeţi aprise şi ucigătoare,

Como el enloquecido que lanza Teas encendidas, flechas y muerte,

19 a şa este omul care înşală pe aproapele său, şi apoi zice:,, Am vrut doar să glumesc!`` -

Así es el hombre que engaña a su prójimo, Y dice: “¿Acaso no estaba yo bromeando ?”

20 C înd nu mai sînt lemne, focul se stinge; şi cînd nu mai este niciun clevetitor, cearta se potoleşte.

Por falta de leña se apaga el fuego, Y donde no hay chismoso, se calma la discusión.

21 D upă cum cărbunele face jăratic, şi lemnul foc, tot aşa şi omul gîlcevitor aprinde cearta.

Como carbón para las brasas y leña para el fuego, Así es el hombre rencilloso para encender pleitos.

22 C uvintele clevetitorului sînt ca nişte prăjituri, alunecă pînă în fundul măruntaielor. -

Las palabras del chismoso son como bocados deliciosos, Y penetran hasta el fondo de las entrañas.

23 C a zgura de argint pusă pe un ciob de pămînt, aşa sînt buzele aprinse şi o inimă rea.

Como vasija de barro revestida de escoria de plata, Así son los labios ardientes y el corazón perverso.

24 C elce urăşte se preface cu buzele lui, şi înlăuntrul lui pregăteşte înşelăciunea.

El que odia, disimula con sus labios, Pero en su corazón acumula engaño.

25 C înd îţi vorbeşte cu glas dulce, nu -l crede, căci şapte urîciuni sînt în inima lui.

Cuando su voz sea agradable, no lo creas, Pues hay siete abominaciones en su corazón.

26 C hiar dacă-şi ascunde ura în prefăcătorie, totuş răutatea lui se va descoperi în adunare. -

Aunque su odio se cubra con engaño, Su perversidad será descubierta en la asamblea.

27 C ine sapă groapa altuia cade el în ea, şi piatra se întoarce peste cel ce o prăvăleşte.

El que cava un hoyo caerá en él, Y el que hace rodar una piedra, sobre él volverá.

28 L imba mincinoasă urăşte pe cei pe cari -i doboară ea, şi gura linguşitoare pregăteşte pieirea. -

La lengua mentirosa odia a los que oprime, Y la boca lisonjera causa ruina.