1 C utreieraţi uliţele Ierusalimului, uitaţi-vă, întrebaţi şi căutaţi în pieţe, dacă se găseşte un om, dacă este vreunul care să înfăptuiască ce este drept, care să se ţină de adevăr, şi voi ierta Ierusalimul.

“Recorran las calles de Jerusalén, Y miren ahora, e infórmense; Busquen en sus plazas, A ver si hallan algún hombre, Si hay quien haga justicia, que busque la verdad, Y Yo la perdonaré.

2 C hiar cînd zic:, Viu este Domnul!` ei jură strîmb.`

Pues aunque digan: ‘Vive el Señor,’ De cierto juran falsamente.”

3 D oamne, nu văd ochii Tăi adevărul? Tu -i loveşti şi ei nu simt nimic; îi nimiceşti, şi nu vor să ia învăţătură; iau o înfăţişare mai tare de cît stînca, nu vor să se întoarcă la Tine.``

Oh, Señor, ¿no buscan Tus ojos la verdad? Tú los heriste, Mas no les dolió; Tú los consumiste, Mas ellos rehusaron recibir corrección. Endurecieron sus rostros más que la roca, Rehusaron arrepentirse.

4 E u ziceam:, Numai cei mici sînt aşa; ei lucrează fără minte, pentru că nu cunosc calea Domnului, Legea Dumnezeului lor!

Entonces yo dije: “Ciertamente estos sólo son gente ignorante, Son necios, Porque no conocen el camino del Señor Ni las ordenanzas de su Dios.

5 M ă voi duce deci la cei mari, şi le voi vorbi; căci ei cunosc calea Domnului, Legea Dumnezeului lor!`, Dar toţi au sfărîmat jugul, şi au rupt legăturile.

Me dirigiré a los grandes Y les hablaré, Porque ellos sí conocen el camino del Señor Y las ordenanzas de su Dios.” Pero también todos ellos a una habían quebrado el yugo Y roto las coyundas.

6 D e aceea îi omoară leul din pădure, şi -i nimiceşte lupul din pustie. Stă la pîndă pardosul înaintea cetăţilor lor: toţi cei ce vor ieşi din ele vor fi sfîşiaţi; căci fărădelegile lor sînt multe, abaterile lor s'au înmulţit!``

Por tanto los herirá el león de la selva, El lobo de los desiertos los destruirá; Un leopardo acecha sus ciudades, Y todo el que salga de ellas será despedazado, Porque son muchas sus transgresiones, Y numerosas sus apostasías.

7 C um să te iert? -zice Domnul-Copiii tăi M'au părăsit, şi jură pe dumnezei cari n'au fiinţă. Şi după ce le-am primit jurămintele, se dedau la preacurvie, şi aleargă cu grămada în casa curvei!

“¿Por qué he de perdonarte por esto? Tus hijos Me han abandonado Y han jurado por lo que no es Dios. Cuando los sacié, cometieron adulterio Y fueron en tropel a casa de las rameras.

8 C a nişte cai bine hrăniţi, cari aleargă încoace şi încolo, fiecare nechează după nevasta aproapelui său.``

Eran caballos cebados y fogosos, Cada cual relinchando tras la mujer de su prójimo.

9 S ă nu pedepsesc Eu aceste lucruri, zice Domnul, să nu-Mi răzbun Eu pe un asemenea popor?``

¿No he de castigar a este pueblo ?” declara el Señor. “De una nación como ésta, ¿No he de vengarme ?

10 S uiţi-vă pe zidurile ei şi dărîmaţi, dar nu nimiciţi de tot! Luaţi -i butucii aceştia, căci nu sînt ai Domnului!

Suban por entre sus hileras de vides y destruyan, Pero no hagan destrucción total; Arranquen sus sarmientos, Pues no son del Señor;

11 C ăci casa lui Israel şi casa lui Iuda Mi-au fost necredincioase, zice Domnul.``

Porque la casa de Israel y la casa de Judá Han obrado pérfidamente conmigo,” declara el Señor.

12 E i tăgăduiesc pe Domnul şi zic:, Nu este El! Şi nu va veni nenorocirea peste noi; nu vom vedea nici sabia nici foametea.

Han mentido acerca del Señor Y dijeron: “El no existe. Ninguna calamidad vendrá sobre nosotros, Y no veremos ni espada ni hambre.

13 P roroocii sînt vînt, şi nu Dumnezeu vorbeşte în ei. Aşa să li se facă şi lor!``

Los profetas son como el viento, Y la palabra no está en ellos. Que así se les haga a ellos.”

14 D eaceea aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul oştirilor:, Pentrucă aţi zis lucrul acesta, iată, Cuvîntul Meu îl fac foc în gura ta, şi poporul acesta lemne, ca să -i ardă focul acesta.

Por tanto, así dice el Señor, Dios de los ejércitos: “Por cuanto han hablado esta palabra, Yo pongo Mis palabras en tu boca por fuego Y a este pueblo por leña, y los consumirá.

15 I ată, aduc de departe un neam împotriva voastră, casă a lui Israel, -zice Domnul-un neam tare, un neam străvechi, un neam a cărui limbă n'o cunoşti, şi ale cărui vorbe nu le pricepi.

Voy a traer de lejos una nación contra ustedes, oh casa de Israel,” declara el Señor. Es una nación fuerte, Es una nación antigua, Una nación cuya lengua no conoces, Y no podrás entender lo que hable.

16 T olba lui cu săgeţi este ca un mormînt deschis; toţi sînt nişte viteji.

Su aljaba es como sepulcro abierto, Todos ellos son valientes.

17 E l îţi va mînca secerişul şi pînea, îţi va mînca fiii şi fiicele, îţi va mînca oile şi boii, îţi va mînca via şi smochinul; şi îţi va trece prin sabie cetăţile întărite, în cari te încrezi.

Devorará tu cosecha y tu pan, Devorará a tus hijos y a tus hijas, Devorará tus ovejas y tus vacas, Devorará tus viñas y tus higueras; A espada destruirá tus ciudades fortificadas en que confías.

18 D ar, şi în zilele acelea, zice Domnul, -nu vă voi nimici de tot.

“Sin embargo, aun en aquellos días,” declara el Señor,“no llevaré a cabo una destrucción total de ustedes.

19 D acă veţi întreba atunci:, Pentruce ne -a făcut toate acestea Domnul, Dumnezeul nostru?``,, Aşa le vei răspunde:, După cum voi M'aţi părăsit şi aţi slujit unor dumnezei străini în ţara voastră, tot aşa, acum veţi sluji unor străini într'o ţară care nu este a voastră!``

Y cuando te pregunten: ‘¿Por qué el Señor nuestro Dios nos ha hecho todo esto?’ Les dirás: ‘Así como ustedes Me dejaron y sirvieron a dioses extraños en su tierra, así servirán a extranjeros en una tierra que no es la de ustedes.’

20 S puneţi lucrul acesta casei lui Iacov, vestiţi -l în Iuda, şi ziceţi:

“Anuncien esto en la casa de Jacob Y proclámenlo en Judá, diciendo:

21 A scultaţi lucrul acesta, popor fără minte, şi fără inimă, care are ochi şi nu vede, urechi şi n'aude!

‘Oigan ahora esto, pueblo necio e insensible, Que tienen ojos y no ven, Tienen oídos y no oyen.

22 N u voiţi să vă temeţi de Mine, zice Domnul, nu voiţi să tremuraţi înaintea Mea?` Eu am pus mării ca hotar nisipul, hotar vecinic, pe care nu trebuie să -l treacă. Şi chiar dacă valurile ei se înfurie, totuş sînt neputincioase; urlă, dar nu -l trec.

¿No Me temen ?’ declara el Señor. ‘¿No tiemblan delante de Mí, Que puse la arena como frontera del mar, Límite perpetuo que no traspasará? Aunque se agiten las olas, no prevalecerán; Aunque bramen, no pasarán sobre ella.

23 P oporul acesta însă are o inimă dîrză şi răzvrătită; se răscoală, şi pleacă,

Pero este pueblo tiene un corazón terco y rebelde; Se han desviado y se han ido.

24 ş i nu zic în inima lor:, Să ne temem de Domnul, Dumnezeul nostru, care dă ploaie la vreme, ploaie timpurie şi tîrzie, şi ne păstrează săptămînile hotărîte pentru seceriş.

No dicen en su corazón: “Temamos ahora al Señor nuestro Dios, Que da la lluvia a su tiempo, Tanto la lluvia de otoño como la de primavera, Y que reserva para nosotros Las semanas establecidas de la cosecha.”

25 D in pricina nelegiuirilor voastre n'au loc aceste orînduiri, păcatele voastre vă lipsesc de aceste bunătăţi.

‘Sus iniquidades han alejado estas cosas, Y sus pecados los han privado del bien.

26 C ăci în poporul Meu sînt oameni răi; ei pîndesc ca păsărarul care întinde laţuri, întind curse, şi prind oameni.

Porque en Mi pueblo se encuentran impíos Que vigilan como cazadores al acecho; Ponen trampa, Atrapan hombres.

27 C um se umple o colivie de păsări, aşa se umplu casele lor prin vicleşug; aşa ajung ei puternici şi bogaţi.

Como una jaula llena de pájaros, Así están sus casas llenas de engaño; Por eso se engrandecieron y se enriquecieron.

28 S e îngraşă, lucesc de grăsime; întrec orice măsură în rău, nu apără pricina, pricina orfanului, ca să le meargă bine, nu fac dreptate celor lipsiţi.

Han engordado y se han puesto lustrosos. También sobrepasan en obras de maldad; No defienden la causa, La causa del huérfano, para que prospere, Ni defienden los derechos del pobre.

29 S ă nu pedepsesc Eu aceste lucruri, zice Domnul, să nu-Mi răzbun Eu pe un asemenea popor?``

¿No he de castigar por esto?’ declara el Señor. ‘De una nación como ésta ¿No he de vengarme ?’

30 G rozave lucruri, urîcioase lucruri se fac în ţară.

“Algo espantoso y terrible Ha sucedido en la tierra:

31 P roorocii proorocesc neadevăruri, preoţii stăpînesc cu ajutorul lor, şi poporului Meu îi plac aceste lucruri. Dar ce veţi face la urmă?

Los profetas profetizan falsamente, Los sacerdotes gobiernan por su cuenta, Y a Mi pueblo así le gusta. Pero ¿qué harán al final de esto?