1 ( Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al lui David.) Dumnezeul laudei mele, nu tăcea!

Oh Dios de mi alabanza, No calles.

2 C ăci protivnicii au deschis împotriva mea o gură rea şi înşelătoare, îmi vorbesc cu o limbă mincinoasă,

Porque contra mí han abierto su boca impía y engañosa; Con lengua mentirosa han hablado contra mí.

3 m ă înconjoară cu cuvîntări pline de ură, şi se războiesc cu mine fără temei.

Me han rodeado también con palabras de odio, Y sin causa han luchado contra mí.

4 P e cînd eu îi iubesc, ei îmi sînt protivnici; dar eu alerg la rugăciune.

En pago de mi amor, obran como mis acusadores, Pero yo oro.

5 E i îmi întorc rău pentru bine, şi ură pentru dragostea mea.

Así me han pagado mal por bien, Y odio por mi amor.

6 P e vrăjmaşul meu pune -l supt stăpînirea unui om rău, şi un pîrîş să stea la dreapta lui!

Pon a un impío sobre él, Y que un acusador esté a su diestra.

7 C înd va fi judecat, să fie găsit vinovat, şi rugăciunea lui să treacă drept un păcat!

Cuando sea juzgado, salga culpable, Y su oración se convierta en pecado.

8 P uţine să -i fie zilele la număr, şi slujba să i -o ia altul!

Sean pocos sus días, Y que otro tome su cargo.

9 S ă -i rămînă copiii orfani, şi nevastă-sa văduvă!

Sean huérfanos sus hijos, Y viuda su mujer.

10 C opiii lui să umble fără niciun căpătîi şi să cerşească, să-şi caute pînea departe de locuinţa lor dărîmată!

Vaguen errantes sus hijos, y mendiguen, Y busquen el sustento lejos de sus hogares en ruinas.

11 C el ce l -a împrumutat, să -i pună mîna pe tot ce are, şi străinii să -i jăfuiască rodul muncii lui!

Que el acreedor se apodere de todo lo que tiene, Y extraños saqueen el fruto de su trabajo.

12 N imeni să nu mai ţină la el, şi nimeni să n'aibă milă de orfanii lui!

Que no haya quien le extienda misericordia, Ni haya quien se apiade de sus huérfanos.

13 U rmaşii lui să fie nimiciţi, şi să li se stîngă numele în neamul următor!

Sea exterminada su posteridad, Su nombre sea borrado en la siguiente generación.

14 N elegiuirea părinţilor săi să rămînă ca aducere aminte înaintea Domnului, şi să nu se şteargă păcatul mamei lui!

Sea recordada ante el Señor la iniquidad de sus padres, Y no sea borrado el pecado de su madre.

15 D omnul să -i aibă totdeauna înaintea ochilor, ca să le şteargă pomenirea de pe pămînt,

Estén continuamente delante del Señor, Para que El corte de la tierra su memoria;

16 p entrucă nu şi -a adus aminte să facă îndurare, pentrucă a prigonit pe cel nenorocit şi pe cel lipsit, pînă acolo încît să omoare pe omul cu inima zdrobită!

Porque él no se acordó de mostrar misericordia, Sino que persiguió al afligido, al necesitado Y al de corazón decaído para matar los.

17 Î i plăcea blestemul: să cadă asupra lui! Nu -i plăcea binecuvîntarea: să se depărteze de el!

También amaba la maldición, y ésta vino sobre él; No se deleitó en la bendición, y ella se alejó de él.

18 S e îmbracă cu blestemul cum se îmbracă cu haina lui, îi pătrunde ca apa înlăuntrul lui, ca untdelemnul în oase!

Se vistió de maldición como si fuera su manto, Y entró como agua en su cuerpo Y como aceite en sus huesos.

19 D eaceea, să -i slujească de veşmînt ca să se acopere, de încingătoare cu care să fie totdeauna încins!

Séale como vestidura con que se cubra, Y por cinto con que se ciña siempre.

20 A ceasta să fie, din partea Domnului, plata vrăjmaşilor mei, şi a celor ce vorbesc cu răutate de mine!

Sea esta la paga del Señor para mis acusadores, Y para los que hablan mal contra mi alma.

21 I ar Tu, Doamne, Dumnezeule, lucrează pentru mine din pricina Numelui Tău, căci mare este bunătatea ta; izbăveşte-mă!

Pero Tú, oh Dios, Señor, por amor de Tu nombre hazme bien; Líbrame, pues es buena Tu misericordia;

22 S înt nenorocit şi lipsit, şi îmi e rănită inima înlăuntrul meu.

Porque afligido y necesitado estoy, Y mi corazón está herido dentro de mí.

23 P ier ca umbra gata să treacă, sînt izgonit ca o lăcustă.

Voy pasando como sombra que se alarga; Soy sacudido como la langosta.

24 M i-au slăbit genunchii de post, şi mi s'a sleit trupul de slăbiciune.

Mis rodillas están débiles por el ayuno, Y mi carne sin gordura ha enflaquecido.

25 A m ajuns de ocară lor; cînd mă privesc ei, dau din cap.

Me he convertido también en objeto de oprobio para ellos; Cuando me ven, menean la cabeza.

26 A jută-mi, Doamne, Dumnezeul meu! Scapă-mă prin bunătatea Ta!

Ayúdame, Señor, Dios mío, Sálvame conforme a Tu misericordia;

27 Ş i să ştie că mîna Ta, că Tu, Doamne, ai făcut lucrul acesta!

Y que sepan que ésta es Tu mano, Que Tú, Señor, lo has hecho.

28 M ăcar că ei blastămă, Tu binecuvintează; măcar că se ridică ei împotriva mea, vor fi înfruntaţi, iar robul Tău se va bucura.

Maldigan ellos, pero Tú bendice; Cuando se levanten, serán avergonzados, Pero Tu siervo se alegrará.

29 P rotivnicii mei să se îmbrace cu ocara, să se acopere cu ruşinea lor cum se acopăr cu o manta!

Sean vestidos de oprobio mis acusadores, Y cúbranse con su propia vergüenza como con un manto.

30 V oi lăuda foarte mult cu gura mea pe Domnul, Îl voi mări în mijlocul mulţimii;

Con mi boca daré abundantes gracias al Señor, Y en medio de la multitud Lo alabaré.

31 c ăci El stă la dreapta săracului, ca să -l izbăvească de cei ce -l osîndesc.

Porque El está a la diestra del pobre, Para salvarlo de los que juzgan su alma.