1 M ai mult preţuieşte săracul, care umblă în neprihănirea lui, decît un bogat cu buze stricate şi nebun. -

Mejor es el pobre que anda en su integridad Que el de labios perversos y necio.

2 L ipsa de ştiinţă este o pagubă pentru cineva, şi cine aleargă neghiobeşte înainte, o nimereşte rău. -

Tampoco es bueno para una persona carecer de conocimiento, Y el que se apresura con los pies peca.

3 N ebunia omului îi suceşte calea, şi apoi cîrteşte împotriva Domnului cu inima lui. -

La insensatez del hombre pervierte su camino, Y su corazón se irrita contra el Señor.

4 B ogăţia aduce un mare număr de prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui. -

La riqueza añade muchos amigos, Pero el pobre es separado de su amigo.

5 M artorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi cel ce spune minciuni nu va scăpa. -

El testigo falso no quedará sin castigo, Y el que cuenta mentiras no escapará.

6 O mul darnic are mulţi linguşitori, şi toţi sînt prieteni cu cel ce dă daruri. -

Muchos buscan el favor del generoso, Y todo hombre es amigo del que da.

7 T oţi fraţii săracului îl urăsc; cu cît mai mult se depărtează prietenii lui de el! El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuţi. -

Todos los hermanos del pobre lo aborrecen, ¡Cuánto más sus amigos se alejarán de él! Los persigue con palabras, pero ellos se han ido.

8 C ine capătă înţelepciune, îşi iubeşte sufletul; cine păstrează priceperea, găseşte fericirea. -

El que adquiere cordura ama su alma; El que guarda la prudencia hallará el bien.

9 M artorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi celce spune minciuni va pieri, -

El testigo falso no quedará sin castigo, Y el que cuenta mentiras perecerá.

10 U nui nebun nu -i şade bine să trăiască în desfătări, cu atît mai puţin unui rob să stăpînească peste voivozi. -

Al necio no conviene la vida de lujo; Mucho menos a un siervo gobernar a los príncipes.

11 Î nţelepciunea face pe om răbdător, şi este o cinste pentru el să uite greşelile. -

La discreción del hombre le hace lento para la ira, Y su gloria es pasar por alto una ofensa.

12 M înia împăratului este ca răcnetul unui leu, şi bunăvoinţa lui este ca roua pe iarbă. -

Como rugido de león es la ira del rey, Y su favor como rocío sobre la hierba.

13 U n fiu nebun este o nenorocire pentru tatăl său, şi o nevastă gîlcevitoare este ca o straşină de pe care picură într'una. -

El hijo necio es ruina de su padre, Y gotera constante las contiendas de una esposa.

14 C asa şi averea le moştenim dela părinţi, dar o nevastă pricepută este un dar dela Domnul. -

Casa y riqueza son herencia de los padres, Pero la mujer prudente viene del Señor.

15 L enea te cufundă într'un somn adînc, şi sufletul molatic sufere de foame. -

La pereza hace caer en profundo sueño, Y el alma ociosa sufrirá hambre.

16 C ine păzeşte porunca, îşi păzeşte sufletul; cine nu veghează asupra căii sale, va muri. -

El que guarda el mandamiento guarda su alma, Pero el que desprecia sus caminos morirá.

17 C ine are milă de sărac, împrumută pe Domnul, şi El îi va răsplăti binefacerea. -

El que se apiada del pobre presta al Señor, Y El lo recompensará por su buena obra.

18 P edepseşte-ţi fiul, căci tot mai este nădejde, dar nu dori să -l omori. -

Disciplina a tu hijo mientras hay esperanza, Pero no desee tu alma causarle la muerte.

19 C el pe care -l apucă mînia trebuie să-şi ia pedeapsa; căci dacă -l scoţi din ea, va trebui să mai faci odată lucrul acesta. -

El hombre de gran ira llevará el castigo, Porque si tú lo rescatas, tendrás que hacerlo de nuevo.

20 A scultă sfaturile, şi primeşte învăţătura, ca să fii înţelept pe viitor! -

Escucha el consejo y acepta la corrección, Para que seas sabio el resto de tus días.

21 O mul face multe planuri în inima lui, dar hotărîrea Domnului, aceea se împlineşte. -

Muchos son los planes en el corazón del hombre, Mas el consejo del Señor permanecerá.

22 C eeace face farmecul unui om este bunătatea lui; şi mai mult preţuieşte un sărac decît nu mincinos. -

Lo que es deseable en un hombre es su bondad, Y es mejor ser pobre que mentiroso.

23 F rica de Domnul duce la viaţă, şi celce o are, petrece noaptea sătul, fără să fie cercetat de nenorocire. -

El temor del Señor conduce a la vida, Para poder dormir satisfecho, sin ser tocado por el mal.

24 L eneşul îşi vîră mîna în strachină, şi n'o duce înapoi la gură. -

El perezoso mete su mano en el plato, Y ni aun a su boca la llevará.

25 L oveşte pe batjocoritor, şi prostul se va face înţelept; mustră... pe omul priceput, şi va înţelege ştiinţa. -

Golpea al insolente y el ingenuo se volverá astuto, Pero reprende al que tiene inteligencia y ganará en conocimiento.

26 C ine jăfuieşte pe tatăl său şi izgoneşte pe mamă-sa, este un fiu care aduce ruşine şi ocară. -

El que asalta a su padre y echa fuera a su madre Es un hijo que trae vergüenza y desgracia.

27 Î ncetează, fiule, să mai asculţi învăţătura, dacă ea te depărtează de învăţăturile înţelepte. -

Cesa, hijo mío, de escuchar la instrucción, Y te desviarás de las palabras de sabiduría.

28 U n martor stricat îşi bate joc de dreptate, şi gura celor răi înghite nelegiuirea. -

El testigo perverso se burla de la justicia, Y la boca de los impíos esparce iniquidad.

29 P edepsele sînt pregătite pentru batjocoritori, şi loviturile pentru spinările nebunilor.

Los juicios están preparados para los insolentes, Y los azotes para la espalda de los necios.