1 M ai mult preţuieşte săracul, care umblă în neprihănirea lui, decît un bogat cu buze stricate şi nebun. -

Better is the poor who walks in his integrity than he who is perverse in his lips and is a fool.

2 L ipsa de ştiinţă este o pagubă pentru cineva, şi cine aleargă neghiobeşte înainte, o nimereşte rău. -

It isn’t good to have zeal without knowledge; nor being hasty with one’s feet and missing the way.

3 N ebunia omului îi suceşte calea, şi apoi cîrteşte împotriva Domnului cu inima lui. -

The foolishness of man subverts his way; his heart rages against Yahweh.

4 B ogăţia aduce un mare număr de prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui. -

Wealth adds many friends, but the poor is separated from his friend.

5 M artorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi cel ce spune minciuni nu va scăpa. -

A false witness shall not be unpunished. He who pours out lies shall not go free.

6 O mul darnic are mulţi linguşitori, şi toţi sînt prieteni cu cel ce dă daruri. -

Many will entreat the favor of a ruler, and everyone is a friend to a man who gives gifts.

7 T oţi fraţii săracului îl urăsc; cu cît mai mult se depărtează prietenii lui de el! El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuţi. -

All the relatives of the poor shun him: how much more do his friends avoid him! He pursues them with pleas, but they are gone.

8 C ine capătă înţelepciune, îşi iubeşte sufletul; cine păstrează priceperea, găseşte fericirea. -

He who gets wisdom loves his own soul. He who keeps understanding shall find good.

9 M artorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi celce spune minciuni va pieri, -

A false witness shall not be unpunished. He who utters lies shall perish.

10 U nui nebun nu -i şade bine să trăiască în desfătări, cu atît mai puţin unui rob să stăpînească peste voivozi. -

Delicate living is not appropriate for a fool, much less for a servant to have rule over princes.

11 Î nţelepciunea face pe om răbdător, şi este o cinste pentru el să uite greşelile. -

The discretion of a man makes him slow to anger. It is his glory to overlook an offense.

12 M înia împăratului este ca răcnetul unui leu, şi bunăvoinţa lui este ca roua pe iarbă. -

The king’s wrath is like the roaring of a lion, but his favor is like dew on the grass.

13 U n fiu nebun este o nenorocire pentru tatăl său, şi o nevastă gîlcevitoare este ca o straşină de pe care picură într'una. -

A foolish son is the calamity of his father. A wife’s quarrels are a continual dripping.

14 C asa şi averea le moştenim dela părinţi, dar o nevastă pricepută este un dar dela Domnul. -

House and riches are an inheritance from fathers, but a prudent wife is from Yahweh.

15 L enea te cufundă într'un somn adînc, şi sufletul molatic sufere de foame. -

Slothfulness casts into a deep sleep. The idle soul shall suffer hunger.

16 C ine păzeşte porunca, îşi păzeşte sufletul; cine nu veghează asupra căii sale, va muri. -

He who keeps the commandment keeps his soul, but he who is contemptuous in his ways shall die.

17 C ine are milă de sărac, împrumută pe Domnul, şi El îi va răsplăti binefacerea. -

He who has pity on the poor lends to Yahweh; he will reward him.

18 P edepseşte-ţi fiul, căci tot mai este nădejde, dar nu dori să -l omori. -

Discipline your son, for there is hope; don’t be a willing party to his death.

19 C el pe care -l apucă mînia trebuie să-şi ia pedeapsa; căci dacă -l scoţi din ea, va trebui să mai faci odată lucrul acesta. -

A hot-tempered man must pay the penalty, for if you rescue him, you must do it again.

20 A scultă sfaturile, şi primeşte învăţătura, ca să fii înţelept pe viitor! -

Listen to counsel and receive instruction, that you may be wise in your latter end.

21 O mul face multe planuri în inima lui, dar hotărîrea Domnului, aceea se împlineşte. -

There are many plans in a man’s heart, but Yahweh’s counsel will prevail.

22 C eeace face farmecul unui om este bunătatea lui; şi mai mult preţuieşte un sărac decît nu mincinos. -

That which makes a man to be desired is his kindness. A poor man is better than a liar.

23 F rica de Domnul duce la viaţă, şi celce o are, petrece noaptea sătul, fără să fie cercetat de nenorocire. -

The fear of Yahweh leads to life, then contentment; he rests and will not be touched by trouble.

24 L eneşul îşi vîră mîna în strachină, şi n'o duce înapoi la gură. -

The sluggard buries his hand in the dish; he will not so much as bring it to his mouth again.

25 L oveşte pe batjocoritor, şi prostul se va face înţelept; mustră... pe omul priceput, şi va înţelege ştiinţa. -

Flog a scoffer, and the simple will learn prudence; rebuke one who has understanding, and he will gain knowledge.

26 C ine jăfuieşte pe tatăl său şi izgoneşte pe mamă-sa, este un fiu care aduce ruşine şi ocară. -

He who robs his father and drives away his mother, is a son who causes shame and brings reproach.

27 Î ncetează, fiule, să mai asculţi învăţătura, dacă ea te depărtează de învăţăturile înţelepte. -

If you stop listening to instruction, my son, you will stray from the words of knowledge.

28 U n martor stricat îşi bate joc de dreptate, şi gura celor răi înghite nelegiuirea. -

A corrupt witness mocks justice, and the mouth of the wicked gulps down iniquity.

29 P edepsele sînt pregătite pentru batjocoritori, şi loviturile pentru spinările nebunilor.

Penalties are prepared for scoffers, and beatings for the backs of fools.