1 I osif s'a aruncat pe faţa tatălui său, l -a plîns, şi l -a sărutat.

Joseph fell on his father’s face, wept on him, and kissed him.

2 A poruncit doftorilor, cari erau în slujba lui, să îmbălsămeze pe tatăl său; şi doftorii au îmbălsămat pe Israel.

Joseph commanded his servants, the physicians, to embalm his father; and the physicians embalmed Israel.

3 P atruzeci de zile au trecut astfel şi au fost întrebuinţate cu îmbălsămarea lui. Şi Egiptenii l-au plîns şaptezeci de zile.

Forty days were fulfilled for him, for that is how many the days it takes to embalm. The Egyptians wept for him for seventy days.

4 D upăce au trecut zilele de jale, Iosif a vorbit oamenilor din casa lui Faraon, şi le -a zis:,, Dacă am căpătat trecere înaintea voastră, spuneţi, vă rog, lui Faraon, ce vă spun eu.

When the days of weeping for him were past, Joseph spoke to the house of Pharaoh, saying, “If now I have found favor in your eyes, please speak in the ears of Pharaoh, saying,

5 T atăl meu m'a pus să jur, zicînd:,, Iată, în curînd eu am să mor! Să mă îngropi în mormîntul, pe care mi l-am săpat în ţara Canaan.` Aş vrea dar să mă sui acolo, ca să îngrop pe tatăl meu; şi după aceea mă voi întoarce.``

‘My father made me swear, saying, “Behold, I am dying. Bury me in my grave which I have dug for myself in the land of Canaan.” Now therefore, please let me go up and bury my father, and I will come again.’”

6 F araon a răspuns:,, Suie-te, şi îngroapă pe tatăl tău, după jurămîntul pe care te -a pus să -l faci.``

Pharaoh said, “Go up, and bury your father, just like he made you swear.”

7 I osif s'a suit, ca să îngroape pe tatăl său. Împreună cu el s'au suit toţi slujitorii lui Faraon, bătrînii casei lui, toţi bătrînii ţării Egiptului,

Joseph went up to bury his father; and with him went up all the servants of Pharaoh, the elders of his house, all the elders of the land of Egypt,

8 t oată casa lui Iosif, fraţii săi, şi casa tatălui său; n'au lăsat în ţinutul Gosen decît pruncii, oile şi boii.

All the house of Joseph, his brothers, and his father’s house. Only their little ones, their flocks, and their herds, they left in the land of Goshen.

9 Î mpreună cu Iosif mai erau cară şi călăreţi, aşa că alaiul era foarte mare.

There went up with him both chariots and horsemen. It was a very great company.

10 C înd au ajuns la aria lui Atad, care este dincolo de Iordan, au făcut plîngere mare şi jalnică; şi Iosif a ţinut în cinstea tatălui său un bocet de şapte zile.

They came to the threshing floor of Atad, which is beyond the Jordan, and there they lamented with a very great and severe lamentation. He mourned for his father seven days.

11 L ocuitorii ţării, Cananiţii, au fost martori la bocetul acesta din aria lui Atad, şi au zis:,, Iată un mare bocet printre Egipteni!`` De aceea s'a dat acestei arii numele Abel-Miţraim (Jalea Egiptenilor); ea este dincolo de Iordan.

When the inhabitants of the land, the Canaanites, saw the mourning in the floor of Atad, they said, “This is a grievous mourning by the Egyptians.” Therefore its name was called Abel Mizraim, which is beyond the Jordan.

12 A stfel au împlinit fiii lui Iacov poruncile tatălui lor.

His sons did to him just as he commanded them,

13 L -au dus în ţara Canaan şi l-au îngropat în peştera din ogorul Macpela, pe care -l cumpărase Avraam dela Hetitul Efron, ca moşie de înmormîntare, şi care este faţă în faţă cu Mamre.

for his sons carried him into the land of Canaan, and buried him in the cave of the field of Machpelah, which Abraham bought with the field, for a possession of a burial site, from Ephron the Hittite, before Mamre.

14 I osif, după ce a îngropat pe tatăl său, s'a întors în Egipt, împreună cu fraţii săi şi cu toţi cei ce se suiseră cu el, ca să îngroape pe tatăl său.

Joseph returned into Egypt—he, and his brothers, and all that went up with him to bury his father, after he had buried his father.

15 C înd au văzut fraţii lui Iosif că tatăl lor a murit, au zis:,, Dacă va prinde Iosif ură pe noi, şi ne va întoarce tot răul, pe care i l-am făcut?``

When Joseph’s brothers saw that their father was dead, they said, “It may be that Joseph will hate us, and will fully pay us back for all the evil which we did to him.”

16 Ş i au trimes să spună lui Iosif:,, Tatăl tău a dat porunca aceasta înainte de moarte:

They sent a message to Joseph, saying, “Your father commanded before he died, saying,

17 A şa să vorbiţi lui Iosif:, Oh! iartă nelegiuirea fraţilor tăi şi păcatul lor, căci ţi-au făcut rău!` Iartă acum păcatul robilor Dumnezeului tatălui tău!`` Iosif a plîns cînd a auzit cuvintele acestea.

‘You shall tell Joseph, “Now please forgive the disobedience of your brothers, and their sin, because they did evil to you.”’ Now, please forgive the disobedience of the servants of the God of your father.” Joseph wept when they spoke to him.

18 F raţii lui au venit şi s'au aruncat ei înşişi cu faţa la pămînt înaintea lui, şi i-au zis:,, Sîntem robii tăi.``

His brothers also went and fell down before his face; and they said, “Behold, we are your servants.”

19 I osif le -a zis:,, Fiţi fără teamă; căci sînt eu oare în locul lui Dumnezeu?

Joseph said to them, “Don’t be afraid, for am I in the place of God?

20 V oi, negreşit, v'aţi gîndit să-mi faceţi rău: dar Dumnezeu a schimbat răul în bine, ca să împlinească ceeace se vede azi, şi anume, să scape viaţa unui popor în mare număr.

As for you, you meant evil against me, but God meant it for good, to bring to pass, as it is today, to save many people alive.

21 F iţi dar fără teamă, căci eu vă voi hrăni, pe voi şi pe copiii voştri.`` Şi i -a mîngăiat, şi le -a îmbărbătat inimile.

Now therefore don’t be afraid. I will nourish you and your little ones.” He comforted them, and spoke kindly to them.

22 I osif a locuit în Egipt, el şi casa tatălui său; şi a trăit o sută zece ani.

Joseph lived in Egypt, he, and his father’s house. Joseph lived one hundred ten years.

23 I osif a văzut pe fiii lui Efraim pînă la al treilea neam; şi fiii lui Machir, fiul lui Manase, s'au născut pe genunchii lui.

Joseph saw Ephraim’s children to the third generation. The children also of Machir, the son of Manasseh, were born on Joseph’s knees.

24 I osif a zis fraţilor săi:,, Eu am să mor! Dar Dumnezeu vă va cerceta, şi vă va face să vă suiţi din ţara aceasta în ţara, pe care a jurat că o va da lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov.``

Joseph said to his brothers, “I am dying, but God will surely visit you, and bring you up out of this land to the land which he swore to Abraham, to Isaac, and to Jacob.”

25 I osif a pus pe fiii lui Israel să jure, zicînd:,, Cînd vă va cerceta Dumnezeu, să luaţi şi oasele mele de aici.``

Joseph took an oath of the children of Israel, saying, “God will surely visit you, and you shall carry up my bones from here.”

26 I osif a murit, în vîrstă de o sută zece ani. L-au îmbălsămat, şi l-au pus într'un sicriu în Egipt

So Joseph died, being one hundred ten years old, and they embalmed him, and he was put in a coffin in Egypt.