1 M ai mult preţuieşte un sărac care umblă în integritate decât cel cu buze stricate şi prost.

Better is the poor who walks in his integrity than he who is perverse in his lips and is a fool.

2 N u este bine să ai râvnă fără cunoaştere, nici să fii pripit şi să greşeşti calea.

It isn’t good to have zeal without knowledge; nor being hasty with one’s feet and missing the way.

3 P rostia unui om îi suceşte calea, şi apoi inima lui se înfurie împotriva Domnului.

The foolishness of man subverts his way; his heart rages against Yahweh.

4 B ogăţia aduce mulţi prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui.

Wealth adds many friends, but the poor is separated from his friend.

5 M artorul fals nu va rămâne nepedepsit şi cel ce spune minciuni nu va scăpa.

A false witness shall not be unpunished. He who pours out lies shall not go free.

6 M ulţi imploră favoarea unui om generos şi oricine este prieten cu cel ce dă daruri.

Many will entreat the favor of a ruler, and everyone is a friend to a man who gives gifts.

7 T oate rudele îl părăsesc pe cel sărac; cu cât mai mult se depărtează prietenii lui de el! El îndreaptă spre ei cereri, dar ei nu sunt de găsit.

All the relatives of the poor shun him: how much more do his friends avoid him! He pursues them with pleas, but they are gone.

8 C ine dobândeşte înţelepciunea îşi iubeşte sufletul; cine păstrează priceperea va găsi ce este bine.

He who gets wisdom loves his own soul. He who keeps understanding shall find good.

9 M artorul fals nu va rămâne nepedepsit şi cel ce spune minciuni va pieri.

A false witness shall not be unpunished. He who utters lies shall perish.

10 C elui prost nu-i stă bine să trăiască în lux, cu atât mai puţin unui sclav să domnească peste prinţi.

Delicate living is not appropriate for a fool, much less for a servant to have rule over princes.

11 C hibzuinţa unui om îi dă răbdare; este o onoare pentru el să treacă peste o insultă.

The discretion of a man makes him slow to anger. It is his glory to overlook an offense.

12 M ânia regelui este ca răcnetul unui leu, dar bunăvoinţa lui este ca roua ierbii.

The king’s wrath is like the roaring of a lion, but his favor is like dew on the grass.

13 U n fiu prost este ruina tatălui său şi o soţie cicălitoare este ca o picurare continuă.

A foolish son is the calamity of his father. A wife’s quarrels are a continual dripping.

14 C asa şi averea sunt o moştenire de la părinţi, dar o soţie chibzuită este de la Domnul.

House and riches are an inheritance from fathers, but a prudent wife is from Yahweh.

15 L enea te cufundă într-un somn adânc şi omul trândav suferă de foame.

Slothfulness casts into a deep sleep. The idle soul shall suffer hunger.

16 C ine ascultă îndrumările îşi protejează viaţa, dar cine este neatent asupra căilor lui va muri.

He who keeps the commandment keeps his soul, but he who is contemptuous in his ways shall die.

17 C ine are milă de sărac Îl împrumută pe Domnul, iar El îi va răsplăti binefacerea.

He who has pity on the poor lends to Yahweh; he will reward him.

18 D isciplinează-ţi fiul cât mai este încă speranţă, dar nu-i dori moartea.

Discipline your son, for there is hope; don’t be a willing party to his death.

19 O mul înfuriat trebuie să-şi ia pedeapsa, căci dacă-i treci cu vederea fapta, va trebui să faci din nou lucrul acesta.

A hot-tempered man must pay the penalty, for if you rescue him, you must do it again.

20 A scultă sfatul şi primeşte învăţătura ca să fii înţelept pentru restul zilelor tale!

Listen to counsel and receive instruction, that you may be wise in your latter end.

21 M ulte sunt planurile în inima omului, dar hotărârea Domnului este cea care rămâne în picioare.

There are many plans in a man’s heart, but Yahweh’s counsel will prevail.

22 C eea ce oamenii doresc să vadă într-un om este bunătatea lui. Este mai bine să fii sărac decât mincinos.

That which makes a man to be desired is his kindness. A poor man is better than a liar.

23 F rica de Domnul duce la viaţă, iar cel ce o are se odihneşte mulţumit, fără să fie atins de rău.

The fear of Yahweh leads to life, then contentment; he rests and will not be touched by trouble.

24 L eneşul îşi vâră mâna în blid şi n-o mai duce înapoi la gură.

The sluggard buries his hand in the dish; he will not so much as bring it to his mouth again.

25 B ate pe batjocoritor şi cel nesăbuit va învăţa prudenţa; mustră pe cel priceput şi va înţelege cunoaşterea.

Flog a scoffer, and the simple will learn prudence; rebuke one who has understanding, and he will gain knowledge.

26 C ine îşi jefuieşte tatăl şi îşi alungă mama este un fiu care aduce ruşine şi dispreţ.

He who robs his father and drives away his mother, is a son who causes shame and brings reproach.

27 F iule, dacă vei înceta să mai asculţi învăţătura, te vei îndepărta de cuvintele cunoştinţei!

If you stop listening to instruction, my son, you will stray from the words of knowledge.

28 U n martor corupt îşi bate joc de justiţie şi gura celor răi înghite nedreptatea.

A corrupt witness mocks justice, and the mouth of the wicked gulps down iniquity.

29 P edepsele sunt pregătite pentru batjocoritori şi loviturile pentru spatele proştilor.

Penalties are prepared for scoffers, and beatings for the backs of fools.