1 M oise I-a răspuns: – Dar dacă nu mă vor crede şi nu mă vor asculta, ci vor zice: „Nu ţi S-a arătat Domnul!“

Moses answered, “But, behold, they will not believe me, nor listen to my voice; for they will say, ‘Yahweh has not appeared to you.’”

2 – Ce ai în mână? l-a întrebat Domnul. – Un toiag, I-a răspuns Moise.

Yahweh said to him, “What is that in your hand?” He said, “A rod.”

3 – Aruncă-l la pământ! i-a zis Dumnezeu. El l-a aruncat la pământ şi acesta s-a transformat într-un şarpe; Moise a fugit de el.

He said, “Throw it on the ground.” He threw it on the ground, and it became a snake; and Moses ran away from it.

4 A poi Domnul i-a zis lui Moise: – Întinde-ţi mâna şi prinde-l de coadă! El şi-a întins mâna, l-a prins şi acesta s-a transformat în mâna lui într-un toiag.

Yahweh said to Moses, “Stretch out your hand, and take it by the tail.” He stretched out his hand, and took hold of it, and it became a rod in his hand.

5 – Vei înfăptui această minune pentru ca ei să creadă că Domnul, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov, ţi S-a arătat.

“That they may believe that Yahweh, the God of their fathers, the God of Abraham, the God of Isaac, and the God of Jacob, has appeared to you.”

6 D omnul i-a mai zis: – Bagă-ţi mâna în sân! Moise şi-a băgat mâna în sân şi când a scos-o era plină de lepră, albă ca zăpada.

Yahweh said furthermore to him, “Now put your hand inside your cloak.” He put his hand inside his cloak, and when he took it out, behold, his hand was leprous, as white as snow.

7 A poi Dumnezeu i-a zis: – Bagă-ţi mâna înapoi în sân! El şi-a băgat mâna înapoi în sân, însă când a scos-o, era la fel de sănătoasă ca tot trupul său.

He said, “Put your hand inside your cloak again.” He put his hand inside his cloak again, and when he took it out of his cloak, behold, it had turned again as his other flesh.

8 – Dacă nu te vor crede şi nu vor lua în seamă mesajul primului semn, îl vor crede pe cel de-al doilea.

“It will happen, if they will not believe you or listen to the voice of the first sign, that they will believe the voice of the latter sign.

9 D acă nu vor crede nici aceste două semne şi nu te vor lua în seamă, să iei apă din Nil şi să o verşi pe pământ. Apa pe care o vei lua din Nil se va preface în sânge pe pământul uscat.

It will happen, if they will not believe even these two signs or listen to your voice, that you shall take of the water of the river, and pour it on the dry land. The water which you take out of the river will become blood on the dry land.”

10 D ar Moise I-a zis Domnului: – Stăpâne, niciodată nu am fost un vorbitor bun, nici în trecut, nici chiar acum când ai vorbit robului Tău; am vorbirea şi limba încurcată.

Moses said to Yahweh, “O Lord, I am not eloquent, neither before now, nor since you have spoken to your servant; for I am slow of speech, and of a slow tongue.”

11 A tunci Domnul l-a întrebat: – Cine a făcut gura omului? Cine a făcut pe mut sau pe surd, cine a făcut vederea sau orbirea? Oare nu Eu, Domnul ?

Yahweh said to him, “Who made man’s mouth? Or who makes one mute, or deaf, or seeing, or blind? Isn’t it I, Yahweh?

12 A cum, du-te, căci Eu voi fi cu gura ta şi te voi învăţa ce să spui.

Now therefore go, and I will be with your mouth, and teach you what you shall speak.”

13 Î nsă Moise I-a răspuns: – Stăpâne, Te rog, trimite pe altcineva!

He said, “Oh, Lord, please send someone else.”

14 A tunci mânia Domnului s-a aprins împotriva lui Moise şi El i-a zis: – Nu este levitul Aaron frate cu tine? Ştiu că el poate vorbi bine; chiar acum vine să te întâlnească, iar când te va vedea, se va bucura în inima lui.

Yahweh’s anger burned against Moses, and he said, “What about Aaron, your brother, the Levite? I know that he can speak well. Also, behold, he comes out to meet you. When he sees you, he will be glad in his heart.

15 S ă stai de vorbă cu el şi să-l împuterniceşti să vorbească toate cuvintele pe care ţi le-am dat; Eu voi fi cu gura ta şi cu gura lui şi te voi învăţa ce să faci.

You shall speak to him, and put the words in his mouth. I will be with your mouth, and with his mouth, and will teach you what you shall do.

16 E l va vorbi poporului în locul tău; îţi va sluji drept gură şi tu vei fi pentru el cum este Dumnezeu pentru tine.

He will be your spokesman to the people; and it will happen, that he will be to you a mouth, and you will be to him as God.

17 I a în mână acest toiag, căci cu el vei face semnele. Moise se întoarce în Egipt

You shall take this rod in your hand, with which you shall do the signs.”

18 M oise s-a întors la socrul său, Ietro, şi i-a zis: – Te rog, lasă-mă să mă întorc la cei din poporul meu, care sunt în Egipt, ca să văd dacă mai trăiesc. – Du-te în pace! i-a răspuns Ietro.

Moses went and returned to Jethro his father-in-law, and said to him, “Please let me go and return to my brothers who are in Egypt, and see whether they are still alive.” Jethro said to Moses, “Go in peace.”

19 D omnul îi spusese lui Moise în Midian: „Întoarce-te în Egipt, pentru că toţi cei ce căutau să-ţi ia viaţa au murit.“

Yahweh said to Moses in Midian, “Go, return into Egypt; for all the men who sought your life are dead.”

20 M oise şi-a luat soţia şi fiii, i-a pus pe măgari şi s-a întors în Egipt. Moise avea în mână toiagul lui Dumnezeu.

Moses took his wife and his sons, and set them on a donkey, and he returned to the land of Egypt. Moses took God’s rod in his hand.

21 D omnul i-a zis lui Moise: „Când te vei întoarce în Egipt şi vei înfăptui înaintea lui Faraon toate minunile pe care te-am împuternicit să le faci, Eu îi voi împietri inima şi el nu va lăsa poporul să plece.

Yahweh said to Moses, “When you go back into Egypt, see that you do before Pharaoh all the wonders which I have put in your hand, but I will harden his heart and he will not let the people go.

22 A tunci să-i spui lui Faraon: «Aşa vorbeşte Domnul: ‘Israel este fiul Meu, întâiul Meu născut.

You shall tell Pharaoh, ‘Yahweh says, Israel is my son, my firstborn,

23 Ţ i-am poruncit să-l laşi pe fiul Meu să plece ca să Mi se închine, însă tu nu ai vrut! Iată că acum îl voi ucide pe întâiul tău născut!’»“

and I have said to you, “Let my son go, that he may serve me”; and you have refused to let him go. Behold, I will kill your son, your firstborn.’”

24 P e drum, în locul în care au rămas peste noapte, Domnul l-a întâlnit şi a vrut să-l omoare.

On the way at a lodging place, Yahweh met Moses and wanted to kill him.

25 D ar Sefora a luat o piatră ascuţită, a tăiat prepuţul fiului ei, l-a aruncat la picioarele lui Moise şi a zis: „Tu îmi eşti un soţ de sânge!“

Then Zipporah took a flint, and cut off the foreskin of her son, and cast it at his feet; and she said, “Surely you are a bridegroom of blood to me.”

26 A tunci El l-a lăsat în pace. Ea a zis: „Un soţ de sânge“ din cauza circumciziei.

So he let him alone. Then she said, “You are a bridegroom of blood,” because of the circumcision.

27 D omnul i-a zis lui Aaron: „Du-te în pustie ca să-l întâlneşti pe Moise.“ El a plecat şi, când a ajuns la muntele lui Dumnezeu, l-a întâlnit pe Moise şi l-a sărutat.

Yahweh said to Aaron, “Go into the wilderness to meet Moses.” He went, and met him on God’s mountain, and kissed him.

28 M oise i-a zis lui Aaron toate cuvintele cu care Domnul l-a trimis şi toate semnele pe care i le-a poruncit să le facă.

Moses told Aaron all Yahweh’s words with which he had sent him, and all the signs with which he had instructed him.

29 A poi Moise şi Aaron s-au dus şi au convocat sfatul bătrânilor lui Israel.

Moses and Aaron went and gathered together all the elders of the children of Israel.

30 A aron le-a spus toate cuvintele pe care Domnul i le zisese lui Moise şi a făcut semnele înaintea poporului.

Aaron spoke all the words which Yahweh had spoken to Moses, and did the signs in the sight of the people.

31 P oporul a crezut, iar când au auzit că Domnul i-a cercetat pe israeliţi şi că le-a văzut necazul, s-au plecat la pământ şi s-au închinat.

The people believed, and when they heard that Yahweh had visited the children of Israel, and that he had seen their affliction, then they bowed their heads and worshiped.