1 C uvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis:

Yahweh’s word came again to me, saying,

2 „ Fiul omului, rosteşte o cântare de jale despre Tir!

You, son of man, take up a lamentation over Tyre;

3 S pune-i Tirului, care locuieşte la intrarea mării şi face negoţ cu popoarele din ostroavele cele multe, că aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Tirule, tu ziceai: ‘Sunt de o frumuseţe desăvârşită!’

and tell Tyre, you who dwell at the entry of the sea, who are the merchant of the peoples to many islands, thus says the Lord Yahweh: You, Tyre, have said, I am perfect in beauty.

4 H otarele îţi erau în inima mării, iar constructorii tăi te făcuseră desăvârşit de frumos.

Your borders are in the heart of the seas; your builders have perfected your beauty.

5 Î ţi căptuşiseră toate laturile corăbiei cu lemn de pin din Senir, iar din cedrii de Liban îţi făcuseră un catarg.

They have made all your planks of cypress trees from Senir; they have taken a cedar from Lebanon to make a mast for you.

6 D in stejari de Başan îţi făcuseră vâsle, iar puntea ţi-o făcuseră din chiparos de pe ţărmul Chitimului, încrustat cu fildeş.

Of the oaks of Bashan have they made your oars; they have made your benches of ivory inlaid in boxwood, from the islands of Kittim.

7 D in in subţire şi brodat, adus din Egipt, îţi era vela, slujindu-ţi şi drept steag. Din pânză albastră şi purpurie, adusă din ostroavele Elişa, îţi era tenda.

Of fine linen with embroidered work from Egypt was your sail, that it might be to you for a banner; blue and purple from the islands of Elishah was your awning.

8 L ocuitorii din Sidon şi din Arvad îţi erau vâslaşi şi cei mai înţelepţi din Tir îţi slujeau ca marinari.

The inhabitants of Sidon and Arvad were your rowers: your wise men, Tyre, were in you, they were your pilots.

9 M eşterii cu vechime şi iscusiţi din Ghebal îţi dregeau crăpăturile. Toate corăbiile mării cu marinarii lor treceau pe la tine ca să facă schimb de mărfuri.

The old men of Gebal and the wise men of it were in you your repairers of ship seams: all the ships of the sea with their mariners were in you to deal in your merchandise.

10 C ei din Persia, din Lud şi din Put slujeau ca ostaşi în armata ta; ei îşi atârnau scutul şi coiful pe zidurile tale şi îţi dădeau astfel strălucire.

Persia and Lud and Put were in your army, your men of war: they hanged the shield and helmet in you; they showed your beauty.

11 B ărbaţii din Arvad şi Helek stăteau de jur împrejur pe zidurile tale, iar cei din Gamad erau aşezaţi în turnurile tale. Ei îşi atârnau scuturile pe zidurile tale, de jur împrejur, şi îţi desăvârşeau astfel frumuseţea.

The men of Arvad with your army were on your walls all around, and valorous men were in your towers; they hanged their shields on your walls all around; they have perfected your beauty.

12 T arşişul făcea negoţ cu tine pentru că aveai din belşug tot felul de mărfuri. El îţi oferea în schimbul produselor tale argint, fier, cositor şi plumb.

Tarshish was your merchant by reason of the multitude of all kinds of riches; with silver, iron, tin, and lead, they traded for your wares.

13 I avanul, Tubalul şi Meşekul făceau negoţ cu tine, oferindu-ţi în schimbul produselor tale sclavi şi vase de bronz.

Javan, Tubal, and Meshech, they were your traffickers; they traded the persons of men and vessels of brass for your merchandise.

14 C ei din Bet-Togarma îţi oferea în schimbul produselor tale cai, armăsari de luptă şi catâri.

They of the house of Togarmah traded for your wares with horses and war horses and mules.

15 R odaniţii făceau negoţ cu tine şi multe alte ostroave aveau parte de marfa ta; ei îţi dădeau în schimb ca plată coarne de fildeş şi de abanos.

The men of Dedan were your traffickers; many islands were the market of your hand: they brought you in exchange horns of ivory and ebony.

16 A ramul făcea negoţ cu tine pentru că aveai o mulţime de bunuri meşteşugăreşti, oferindu-ţi în schimbul produselor tale smarald, purpură, haine brodate, in subţire, coral şi rubin.

Syria was your merchant by reason of the multitude of your handiworks: they traded for your wares with emeralds, purple, and embroidered work, and fine linen, and coral, and rubies.

17 I uda şi ţara lui Israel făcea negoţ cu tine, oferindu-ţi în schimbul produselor tale grâu de Minit, panag, miere, ulei şi balsam.

Judah, and the land of Israel, they were your traffickers: they traded for your merchandise wheat of Minnith, and confections, and honey, and oil, and balm.

18 D amascul făcea negoţ cu tine pentru că aveai o mulţime de bunuri meşteşugăreşti şi tot felul de mărfuri din belşug. El îţi oferea vin de Helbon şi lână de Ţahar.

Damascus was your merchant for the multitude of your handiworks, by reason of the multitude of all kinds of riches, with the wine of Helbon, and white wool.

19 D aniţii şi grecii din Uzal făceau negoţ cu tine; în schimbul produselor tale îţi dădeau fier prelucrat, casia şi trestie plăcut mirositoare.

Vedan and Javan traded with yarn for your wares: bright iron, cassia, and calamus, were among your merchandise.

20 D edan făcea negoţ cu tine cu învelitori pentru şei.

Dedan was your trafficker in precious cloths for riding.

21 A rabia şi toţi prinţii Chedarului erau şi ei printre cei cu care făceai negoţ; ei îţi aduceau oi, berbeci şi capre.

Arabia, and all the princes of Kedar, they were the merchants of your hand; in lambs, and rams, and goats, in these were they your merchants.

22 N egustorii din Şeba şi Rama făceau negoţ cu tine, oferindu-ţi în schimbul produselor tale ce era mai bun din tot felul de arome, tot felul de pietre scumpe şi aur.

The traffickers of Sheba and Raamah, they were your traffickers; they traded for your wares with the chief of all spices, and with all precious stones, and gold.

23 H aran, Cane, Eden şi negustorii din Şeba, Asiria şi Chilmad făceau negoţ cu tine.

Haran and Canneh and Eden, the traffickers of Sheba, Asshur and Chilmad, were your traffickers.

24 E i făceau negoţ cu tine, aducând în pieţele tale haine scumpe, materiale de culoare albastră, veşminte brodate, veşminte colorate, legate cu funii împletite şi strâns înnodate.

These were your traffickers in choice wares, in wrappings of blue and embroidered work, and in chests of rich clothing, bound with cords and made of cedar, among your merchandise.

25 C orăbiile de Tarşiş călătoreau ducându-ţi marfa. Erai umplut şi încărcat din plin în inima mărilor.

The ships of Tarshish were your caravans for your merchandise: and you were replenished, and made very glorious in the heart of the seas.

26 V âslaşii te duseseră la ape adânci, dar vântul de răsărit te va sfărâma în inima mărilor.

Your rowers have brought you into great waters: the east wind has broken you in the heart of the seas.

27 B ogăţia ta, produsele tale, marfa ta, marinarii tăi, cârmacii tăi, cei ce-ţi dregeau fisurile, cei ce făceau schimb de mărfuri cu tine, toţi ostaşii pe care-i aveai şi toată mulţimea din mijlocul tău se vor prăbuşi în inima mărilor, în ziua scufundării tale.

Your riches, and your wares, your merchandise, your mariners, and your pilots, your repairers of ship seams, and the dealers in your merchandise, and all your men of war, who are in you, with all your company which is among you, shall fall into the heart of the seas in the day of your ruin.

28 L a vuietul ţipetelor cârmacilor tăi ostroavele se vor cutremura.

At the sound of the cry of your pilots the suburbs shall shake.

29 T oţi cei ce trag la rame, marinarii şi toţi cârmacii de pe mare, se vor da jos din corăbiile lor şi vor sta pe ţărm.

All who handled the oar, the mariners, and all the pilots of the sea, shall come down from their ships; they shall stand on the land,

30 V or striga cu glas tare din pricina ta şi se vor tângui cu amărăciune; îşi vor arunca cu ţărână pe cap şi se vor tăvăli în cenuşă.

and shall cause their voice to be heard over you, and shall cry bitterly, and shall cast up dust on their heads, they shall wallow themselves in the ashes:

31 S e vor rade pe cap din pricina ta şi se vor îmbrăca cu saci; te vor plânge cu sufletul amărât, bocind cu amar.

and they shall make themselves bald for you, and clothe them with sackcloth, and they shall weep for you in bitterness of soul with bitter mourning.

32 Î n tânguirea lor, vor face o cântare de jale cu privire la tine şi te vor boci astfel: ‘Cine era ca Tir, ca cel ce zace acum în mijlocul mării?’

In their wailing they shall take up a lamentation for you, and lament over you, saying, Who is there like Tyre, like her who is brought to silence in the middle of the sea?

33 C ând ieşeau mărfurile tale din mijlocul mărilor, săturai multe popoare. Prin mulţimea bogăţiilor şi produselor tale îi îmbogăţeai pe regii pământului.

When your wares went out of the seas, you filled many peoples; you enriched the kings of the earth with the multitude of your riches and of your merchandise.

34 A cum însă eşti sfărâmat de mări, în adâncurile apelor. Încărcătura ta şi toată mulţimea din mijlocul tău s-au scufundat odată cu tine.

In the time that you were broken by the seas in the depths of the waters, your merchandise and all your company fell within you.

35 T oţi locuitorii ostroavelor sunt înmărmuriţi din pricina ta; regilor lor li s-a zbârlit părul de groază şi li s-au înspăimântat feţele.

All the inhabitants of the islands are astonished at you, and their kings are horribly afraid; they are troubled in their face.

36 N egustorii popoarelor fluieră de uimire din pricina ta. Ai parte de un sfârşit îngrozitor şi nu vei mai exista niciodată!»“

The merchants among the peoples hiss at you; you are become a terror, and you shall nevermore have any being.