1 Î n ziua aceea Debora şi Barak, fiul lui Abinoam, au cântat această cântare:

Then Deborah and Barak the son of Abinoam sang on that day, saying,

2 „ Când căpeteniile s-au pus în fruntea lui Israel, poporul s-a arătat gata de luptă! Binecuvântaţi pe Domnul!

“Because the leaders took the lead in Israel, because the people offered themselves willingly, be blessed, Yahweh!

3 A scultaţi, regi! Luaţi aminte, domnitori! Eu, da eu, voi cânta Domnului, voi cânta spre lauda Domnului, Dumnezeul lui Israel:

“Hear, you kings! Give ear, you princes! I, even I, will sing to Yahweh. I will sing praise to Yahweh, the God of Israel.

4 D oamne, când ai ieşit din Seir, când ai mărşăluit din ţinutul Edomului, pământul s-a cutremurat, cerurile s-au clătinat şi norii au turnat ape!

“Yahweh, when you went out of Seir, when you marched out of the field of Edom, the earth trembled, the sky also dropped. Yes, the clouds dropped water.

5 M unţii s-au zdruncinat înaintea Domnului, Sinaiul acesta s-a clătinat în faţa Domnului!

The mountains quaked Yahweh’s presence, even Sinai at the presence of Yahweh, the God of Israel.

6 P e vremea lui Şamgar, fiul lui Anat, şi pe vremea Iaelei, drumurile erau părăsite, şi drumeţii călătoreau pe căi ocolite!

“In the days of Shamgar the son of Anath, in the days of Jael, the highways were unoccupied. The travelers walked through byways.

7 Î ncetase viaţa din satele lui Israel, se sfârşise, până când m-am ridicat eu, Debora, m-am ridicat ca o mamă în Israel!

The rulers ceased in Israel. They ceased until I, Deborah, arose; Until I arose a mother in Israel.

8 C ând Israel şi-a ales alţi dumnezei, războiul a fost la porţi, dar nu se vedea nici scut şi nici suliţă la patruzeci de mii în Israel!

They chose new gods. Then war was in the gates. Was there a shield or spear seen among forty thousand in Israel?

9 I nima mea este alături de căpeteniile lui Israel, care s-au arătat gata de luptă în popor! Binecuvântaţi pe Domnul!

My heart is toward the governors of Israel, who offered themselves willingly among the people. Bless Yahweh!

10 V oi, care încălecaţi pe măgăriţe albe, voi, care staţi pe covoare, voi, care umblaţi pe drum, ascultaţi! Ascultaţi

“Speak, you who ride on white donkeys, you who sit on rich carpets, and you who walk by the way.

11 v ocea cântăreţilor de lângă izvoare, acolo ei pomenesc isprăvile Domnului, isprăvile vitejilor Lui în Israel! Atunci poporul Domnului s-a coborât la porţi.

Far from the noise of archers, in the places of drawing water, there they will rehearse Yahweh’s righteous acts, the righteous acts of his rule in Israel. “Then Yahweh’s people went down to the gates.

12 T rezeşte-te, trezeşte-te, Debora! Trezeşte-te, trezeşte-te şi cântă o cântare! Ridică-te, Barak, fiu al lui Abinoam, du-ţi în captivitate prizonierii!

‘Awake, awake, Deborah! Awake, awake, utter a song! Arise, Barak, and lead away your captives, you son of Abinoam.’

13 A tunci, cei ce au rămas s-au dus la nobili, poporul Domnului a venit la mine cu cei tari.

“Then a remnant of the nobles and the people came down. Yahweh came down for me against the mighty.

14 U nii au venit din Efraim – din locul unde odinioară trăia Amalek; te urma Beniamin cu locuitorii lui; din Machir s-au coborât conducătorii şi din Zabulon, cei care ţin sceptrul cârmuirii.

Those whose root is in Amalek came out of Ephraim, after you, Benjamin, among your peoples. Governors come down out of Machir. Those who handle the marshal’s staff came out of Zebulun.

15 C ârmuitorii lui Isahar au fost alături de Debora, şi Isahar l-a însoţit pe Barak, grăbindu-se după el în vale. În ţinuturile lui Ruben însă s-a ţinut mare sfat!

The princes of Issachar were with Deborah. As was Issachar, so was Barak. They rushed into the valley at his feet. By the watercourses of Reuben, there were great resolves of heart.

16 D e ce ai rămas printre staule ca să asculţi behăitul turmelor? În ţinuturile lui Ruben mare a fost sfatul!

Why did you sit among the sheepfolds? To hear the whistling for the flocks? At the watercourses of Reuben, there were great searchings of heart.

17 G hilad a rămas de cealaltă parte a Iordanului; şi Dan, de ce a rămas nepăsător la corăbii? Aşer a rămas pe ţărmul mării şi s-a odihnit pe limanurile lui.

Gilead lived beyond the Jordan. Why did Dan remain in ships? Asher sat still at the haven of the sea, and lived by his creeks.

18 Z abulon este un popor care şi-a riscat viaţa până la moarte; Neftali la fel, pe dealurile ţării.

Zebulun was a people that jeopardized their lives to the death; Naphtali also, on the high places of the field.

19 R egii au venit şi s-au luptat. Regii Canaanului s-au luptat atunci la Taanah, lângă apele Meghido. N-au luat nici un câştig, nici măcar un pic de argint.

“The kings came and fought, then the kings of Canaan fought at Taanach by the waters of Megiddo. They took no plunder of silver.

20 S telele din ceruri s-au luptat, s-au luptat din cărările lor cu Sisera.

From the sky the stars fought. From their courses, they fought against Sisera.

21 U edul Chişon i-a luat, vechiul ued, uedul Chişon. Mărşăluieşte, suflete al meu! Fii tare!

The river Kishon swept them away, that ancient river, the river Kishon. My soul, march on with strength.

22 A tunci copitele cailor au izbit pământul; armăsarii au alergat în galop, în galopul lor răsunător.

Then the horse hoofs stamped because of the prancing, the prancing of their strong ones.

23 « Blestemaţi pe Meroza!», a zis Îngerul Domnului. Să blestemaţi amarnic pe locuitorii ei, căci nu au venit în ajutorul Domnului, în ajutorul Domnului, împotriva celor puternici.

‘Curse Meroz,’ said Yahweh’s angel. ‘Curse bitterly its inhabitants, because they didn’t come to help Yahweh, to help Yahweh against the mighty.’

24 C ea mai binecuvântată femeie este Iael, soţia chenitului Heber, cea mai binecuvântată dintre femeile ce locuiesc în corturi.

“Jael shall be blessed above women, the wife of Heber the Kenite; blessed shall she be above women in the tent.

25 E l i-a cerut apă, dar ea i-a dat lapte; într-o cupă maiestuoasă ea i-a adus iaurt.

He asked for water. She gave him milk. She brought him butter in a lordly dish.

26 A poi mâna şi-a întins-o spre ţăruş, şi dreapta ei spre ciocanul lucrătorului; l-a lovit pe Sisera, i-a sfărâmat capul, l-a zdrobit şi i-a străpuns tâmpla.

She put her hand to the tent peg, and her right hand to the workmen’s hammer. With the hammer she struck Sisera. She struck through his head. Yes, she pierced and struck through his temples.

27 E l a căzut şi s-a ghemuit, la picioarele ei s-a plecat adânc, a căzut şi s-a ghemuit; în locul în care s-a ghemuit, acolo a căzut ucis!

At her feet he bowed, he fell, he lay. At her feet he bowed, he fell. Where he bowed, there he fell down dead.

28 P e fereastră, printre zăbrele, mama lui Sisera se uita şi bocea: «De ce întârzie carele lui să vină? De ce rămâne în urmă zgomotul carelor lui?»

“Through the window she looked out, and cried: Sisera’s mother looked through the lattice. ‘Why is his chariot so long in coming? Why do the wheels of his chariots wait?’

29 P rinţesele ei înţelepte îi răspund şi ea îşi răspunde singură:

Her wise ladies answered her, Yes, she returned answer to herself,

30 « Oare nu îşi caută şi îşi împart ei prada? O femeie, două femei de fiecare bărbat; pradă de stofă colorată pentru Sisera, pradă de stofă colorată, brodată, câte două stofe colorate, brodate, ca pradă, pentru gâtul meu.»

‘Have they not found, have they not divided the plunder? A lady, two ladies to every man; to Sisera a plunder of dyed garments, a plunder of dyed garments embroidered, of dyed garments embroidered on both sides, on the necks of the plunder?’

31 A şa să piară toţi duşmanii Tăi, Doamne! Dar cei ce-L iubesc să ajungă ca soarele la amiază!“ Apoi în ţară a fost pace timp de patruzeci de ani.

“So let all your enemies perish, Yahweh, but let those who love him be as the sun when it rises in its strength.” Then the land had rest forty years.