1 I sus a intrat în Ierihon şi trecea prin cetate.

He entered and was passing through Jericho.

2 Ş i iată că un om numit Zacheu, care era şeful colectorilor de taxe şi era bogat,

There was a man named Zacchaeus. He was a chief tax collector, and he was rich.

3 c ăuta să vadă care este Isus, dar nu putea din cauza mulţimii, căci era mic de statură.

He was trying to see who Jesus was, and couldn’t because of the crowd, because he was short.

4 A tunci el a alergat înainte şi s-a suit într-un sicomor ca să-L vadă, căci pe drumul acela urma să treacă.

He ran on ahead, and climbed up into a sycamore tree to see him, for he was going to pass that way.

5 C ând a ajuns Isus în locul acela, s-a uitat în sus şi i-a zis: – Zacheu, dă-te jos repede, pentru că astăzi trebuie să rămân în casa ta!

When Jesus came to the place, he looked up and saw him, and said to him, “Zacchaeus, hurry and come down, for today I must stay at your house.”

6 Z acheu s-a dat repede jos din copac şi L-a primit cu bucurie.

He hurried, came down, and received him joyfully.

7 C ând au văzut acest lucru, toţi au început să murmure şi să zică: „A intrat să poposească la un om păcătos!“

When they saw it, they all murmured, saying, “He has gone in to lodge with a man who is a sinner.”

8 D ar Zacheu a stat înaintea Domnului şi I-a zis: – Iată, Doamne, jumătate din posesiunile mele le dau celor săraci, iar dacă am înşelat pe cineva cu ceva îi dau înapoi de patru ori mai mult!

Zacchaeus stood and said to the Lord, “Behold, Lord, half of my goods I give to the poor. If I have wrongfully exacted anything of anyone, I restore four times as much.”

9 I sus i-a zis: – Astăzi a intrat mântuirea în casa aceasta, deoarece şi el este un fiu al lui Avraam!

Jesus said to him, “Today, salvation has come to this house, because he also is a son of Abraham.

10 C ăci Fiul Omului a venit să caute şi să mântuiască ce era pierdut. Pilda celor zece mine

For the Son of Man came to seek and to save that which was lost.”

11 Î n timp ce ascultau aceste lucruri, El a continuat prin a le spune o pildă, pentru că era aproape de Ierusalim, iar ei credeau că Împărăţia lui Dumnezeu urma să se arate imediat.

As they heard these things, he went on and told a parable, because he was near Jerusalem, and they supposed that God’s Kingdom would be revealed immediately.

12 A şadar le-a zis: „Un nobil a plecat într-o ţară îndepărtată ca să preia un regat şi apoi să se întoarcă.

He said therefore, “A certain nobleman went into a far country to receive for himself a kingdom, and to return.

13 I -a chemat pe zece dintre sclavii lui, le-a dat zece mine şi le-a zis: «Folosiţi-le în negoţ până când mă întorc eu!»

He called ten servants of his, and gave them ten mina coins, and told them, ‘Conduct business until I come.’

14 D ar cetăţenii lui îl urau şi au trimis în urma lui o delegaţie să spună: «Nu vrem ca acest om să fie rege peste noi!»

But his citizens hated him, and sent an envoy after him, saying, ‘We don’t want this man to reign over us.’

15 L a întoarcerea sa, după ce a preluat regatul, a spus să fie chemaţi sclavii aceia, cărora le dăduse banii, ca să afle cât au câştigat.

“When he had come back again, having received the kingdom, he commanded these servants, to whom he had given the money, to be called to him, that he might know what they had gained by conducting business.

16 P rimul a venit zicând: – Stăpâne, mina ta a mai adus încă zece mine!

The first came before him, saying, ‘Lord, your mina has made ten more minas.’

17 S tăpânul i-a zis: – Bine, sclav bun! Pentru că ai fost credincios în lucruri mici, primeşte autoritate peste zece cetăţi!

“He said to him, ‘Well done, you good servant! Because you were found faithful with very little, you shall have authority over ten cities.’

18 A venit al doilea şi a zis: – Mina ta, stăpâne, a mai adus cinci!

“The second came, saying, ‘Your mina, Lord, has made five minas.’

19 S tăpânul i-a zis şi acestuia: – Primeşte şi tu autoritate peste cinci cetăţi!

“So he said to him, ‘And you are to be over five cities.’

20 U n altul a venit şi a zis: – Stăpâne, iată-ţi mina! Am ţinut-o învelită într-un ştergar,

Another came, saying, ‘Lord, behold, your mina, which I kept laid away in a handkerchief,

21 c ăci m-am temut de tine, fiindcă eşti un om aspru, care iei ceea ce n-ai pus şi seceri ceea ce n-ai semănat!

for I feared you, because you are an exacting man. You take up that which you didn’t lay down, and reap that which you didn’t sow.’

22 S tăpânul i-a zis: – Sclav rău, te voi judeca după cuvintele tale! Ştiai că sunt un om aspru, care iau ceea ce n-am pus şi secer ceea ce n-am semănat?

“He said to him, ‘Out of your own mouth will I judge you, you wicked servant! You knew that I am an exacting man, taking up that which I didn’t lay down, and reaping that which I didn’t sow.

23 A tunci de ce n-ai pus banii la bancă, pentru ca, la întoarcere, să strâng cu dobândă?!

Then why didn’t you deposit my money in the bank, and at my coming, I might have earned interest on it?’

24 Ş i le-a zis celor care stăteau acolo: – Luaţi-i mina şi daţi-i-o celui ce are zece mine.

He said to those who stood by, ‘Take the mina away from him, and give it to him who has the ten minas.’

25 E i au zis: – Stăpâne, el are zece mine!

“They said to him, ‘Lord, he has ten minas!’

26 V ă spun că oricui are, i se va da, dar de la cel ce n-are se va lua chiar şi ce are!

‘For I tell you that to everyone who has, will more be given; but from him who doesn’t have, even that which he has will be taken away from him.

27 C ât despre acei duşmani ai mei, care n-au vrut să domnesc eu peste ei, aduceţi-i aici şi omorâţi-i în faţa mea!“ Intrarea triumfală în Ierusalim

But bring those enemies of mine who didn’t want me to reign over them here, and kill them before me.’”

28 D upă ce a spus aceste lucruri, a pornit în frunte, îndreptându-se spre Ierusalim.

Having said these things, he went on ahead, going up to Jerusalem.

29 C ând S-a apropiat de Betfaghe şi de Betania, lângă muntele numit „al Măslinilor“, i-a trimis pe doi dintre ucenici,

When he came near to Bethsphage and Bethany, at the mountain that is called Olivet, he sent two of his disciples,

30 s punându-le: „Duceţi-vă în satul dinaintea voastră şi, în timp ce intraţi în el, veţi găsi un măgăruş legat, pe care n-a încălecat nimeni niciodată. Dezlegaţi-l şi aduceţi-l!

saying, “Go your way into the village on the other side, in which, as you enter, you will find a colt tied, whereon no man ever yet sat. Untie it, and bring it.

31 D acă vă va întreba cineva: «De ce-l dezlegaţi?», să-i spuneţi: «Domnul are nevoie de el!»“

If anyone asks you, ‘Why are you untying it?’ say to him: ‘The Lord needs it.’”

32 C ei ce fuseseră trimişi s-au dus şi au găsit totul aşa cum le spusese Isus.

Those who were sent went away, and found things just as he had told them.

33 Î n timp ce dezlegau măgăruşul, stăpânii acestuia i-au întrebat: – De ce dezlegaţi măgăruşul?

As they were untying the colt, its owners said to them, “Why are you untying the colt?”

34 E i au răspuns: – Domnul are nevoie de el!

They said, “The Lord needs it.”

35 Ş i l-au adus la Isus. Apoi şi-au aruncat hainele peste măgăruş şi L-au aşezat pe Isus deasupra lui.

They brought it to Jesus. They threw their cloaks on the colt, and set Jesus on them.

36 Î n timp ce El mergea, oamenii îşi aşterneau hainele pe drum.

As he went, they spread their cloaks on the road.

37 C ând S-a apropiat deja de povârnişul dinspre Muntele Măslinilor, toţi cei din mulţimea ucenicilor, plini de bucurie, au început să-L laude pe Dumnezeu cu glas tare pentru toate minunile pe care le văzuseră.

As he was now getting near, at the descent of the Mount of Olives, the whole multitude of the disciples began to rejoice and praise God with a loud voice for all the mighty works which they had seen,

38 E i ziceau: „Binecuvântat este Împăratul Care vine în Numele Domnului! Pace în cer şi slavă în locurile preaînalte!“

saying, “Blessed is the King who comes in the name of the Lord! Peace in heaven, and glory in the highest!”

39 U nii dintre fariseii din mulţime I-au zis: – Învăţătorule, mustră-Ţi ucenicii!

Some of the Pharisees from the multitude said to him, “Teacher, rebuke your disciples!”

40 E l a răspuns: – Vă spun că, dacă aceştia vor tăcea, pietrele vor striga!

He answered them, “I tell you that if these were silent, the stones would cry out.”

41 C ând S-a apropiat de cetate şi a văzut-o, Isus a plâns pentru ea.

When he came near, he saw the city and wept over it,

42 E l a zis: „Dacă ai fi cunoscut şi tu în ziua aceasta lucrurile care-ţi puteau aduce pacea! Dar acum ele sunt ascunse de ochii tăi!

saying, “If you, even you, had known today the things which belong to your peace! But now, they are hidden from your eyes.

43 V or veni zile peste tine când duşmanii tăi vor ridica rampe de asalt împotriva ta, te vor înconjura şi te vor asedia din toate părţile!

For the days will come on you, when your enemies will throw up a barricade against you, surround you, hem you in on every side,

44 T e vor strivi de pământ pe tine şi pe copiii tăi din mijlocul tău şi nu vor lăsa în tine piatră pe piatră, pentru că n-ai cunoscut vremea cercetării tale!“ Isus alungă negustorii din Templu

and will dash you and your children within you to the ground. They will not leave in you one stone on another, because you didn’t know the time of your visitation.”

45 A intrat în Templu şi a început să-i scoată afară pe cei ce vindeau acolo,

He entered into the temple, and began to drive out those who bought and sold in it,

46 s punându-le: „Este scris: «Casa Mea va fi o casă de rugăciune», dar voi aţi făcut din ea o peşteră de tâlhari!“

saying to them, “It is written, ‘My house is a house of prayer,’ but you have made it a ‘den of robbers’!”

47 I sus dădea în fiecare zi învăţătură în Templu. Conducătorii preoţilor, cărturarii şi fruntaşii poporului căutau să-L omoare,

He was teaching daily in the temple, but the chief priests and the scribes and the leading men among the people sought to destroy him.

48 d ar nu ştiau cum să facă, pentru că tot poporul se ţinea lipit de El, ascultându-L.

They couldn’t find what they might do, for all the people hung on to every word that he said.