1 A tunci toată adunarea a început să ţipe şi în noaptea aceea poporul a plâns.

All the congregation lifted up their voice, and cried; and the people wept that night.

2 T oţi israeliţii au cârtit împotriva lui Moise şi a lui Aaron; întreaga adunare le-a zis: – Dacă am fi murit în ţara Egiptului sau dacă am fi murit în pustia aceasta!

All the children of Israel murmured against Moses and against Aaron. The whole congregation said to them, “We wish that we had died in the land of Egypt, or that we had died in this wilderness!

3 D e ce ne aduce Domnul în ţara aceasta? Ca să cădem ucişi de sabie? Soţiile noastre şi copiii noştri vor ajunge pradă; n-ar fi mai bine să ne întoarcem în Egipt?

Why does Yahweh bring us to this land, to fall by the sword? Our wives and our little ones will be captured or killed! Wouldn’t it be better for us to return into Egypt?”

4 Ş i au zis unul către altul: – Să ne alegem o căpetenie şi să ne întoarcem în Egipt!

They said to one another, “Let us make a captain, and let us return into Egypt.”

5 A tunci Moise şi Aaron au căzut cu feţele la pământ înaintea întregii adunări a israeliţilor.

Then Moses and Aaron fell on their faces before all the assembly of the congregation of the children of Israel.

6 I osua, fiul lui Nun, şi Caleb, fiul lui Iefune, care erau dintre cei ce iscodiseră ţara, şi-au sfâşiat hainele

Joshua the son of Nun and Caleb the son of Jephunneh, who were of those who spied out the land, tore their clothes.

7 ş i au zis întregii adunări a israeliţilor: – Ţara pe care am străbătut-o noi ca să o iscodim este o ţară deosebit de bună.

They spoke to all the congregation of the children of Israel, saying, “The land, which we passed through to spy it out, is an exceeding good land.

8 D acă Domnul Îşi găseşte plăcerea în noi, ne va duce în această ţară şi ne-o va da nouă; este o ţară în care curge lapte şi miere.

If Yahweh delights in us, then he will bring us into this land, and give it to us; a land which flows with milk and honey.

9 D ar nu vă răzvrătiţi împotriva Domnului şi nu vă temeţi de poporul din ţară, căci îi vom înghiţi de vii. Ei nu mai au nici o protecţie, iar Domnul este cu noi; nu vă temeţi de ei.

Only don’t rebel against Yahweh, neither fear the people of the land; for they are bread for us. Their defense is removed from over them, and Yahweh is with us. Don’t fear them.”

10 D ar întreaga adunare a zis să-i omoare cu pietre. Atunci slava Domnului s-a arătat la Cortul Întâlnirii, înaintea israeliţilor.

But all the congregation threatened to stone them with stones. Yahweh’s glory appeared in the Tent of Meeting to all the children of Israel.

11 D omnul i-a zis lui Moise: – Până când Mă va dispreţui poporul acesta? Până când vor refuza să creadă în Mine, în ciuda tuturor semnelor pe care le-am făcut între ei?

Yahweh said to Moses, “How long will this people despise me? and how long will they not believe in me, for all the signs which I have worked among them?

12 Î i voi lovi cu molimă şi-i voi dezmoşteni, iar pe tine te voi face un neam mai mare şi mai puternic decât ei.

I will strike them with the pestilence, and disinherit them, and will make of you a nation greater and mightier than they.”

13 D ar Moise i-a zis Domnului: – Egiptenii vor auzi lucrul acesta, căci prin puterea Ta ai scos acest popor din mijlocul lor,

Moses said to Yahweh, “Then the Egyptians will hear it; for you brought up this people in your might from among them.

14 ş i vor spune locuitorilor acestei ţări. Ei au auzit că Tu, Doamne, eşti în mijlocul acestui popor, că Tu, Doamne, eşti văzut de ei faţă în faţă, că norul Tău stă peste ei şi că mergi înaintea lor în timpul zilei într-un stâlp de nor, iar noaptea într-un stâlp de foc.

They will tell it to the inhabitants of this land. They have heard that you Yahweh are in the middle of this people; for you Yahweh are seen face to face, and your cloud stands over them, and you go before them, in a pillar of cloud by day, and in a pillar of fire by night.

15 D acă omori acest popor ca pe un singur om, atunci neamurile care au auzit despre Tine vor zice:

Now if you killed this people as one man, then the nations which have heard the fame of you will speak, saying,

16 „ Domnul n-a putut duce acest popor în ţara pe care a jurat că le-o va da şi i-a omorât în pustie.“

‘Because Yahweh was not able to bring this people into the land which he swore to them, therefore he has slain them in the wilderness.’

17 D e aceea, Te rog, lasă acum ca puterea Domnului să se arate în măreţia ei, după cum ai promis atunci când ai spus:

Now please let the power of the Lord be great, according as you have spoken, saying,

18 „ Domnul este încet la mânie şi plin de îndurare, iertând nedreptatea şi păcatul, dar nu lasă nepedepsit pe cel vinovat, ci pedepseşte nelegiuirea părinţilor în copii şi în copiii copiilor lor până la a treia şi a patra generaţie. “

‘Yahweh is slow to anger, and abundant in loving kindness, forgiving iniquity and disobedience; and that will by no means clear the guilty, visiting the iniquity of the fathers on the children, on the third and on the fourth generation.’

19 T e rog, iartă nedreptatea acestui popor, potrivit măreţiei îndurării Tale, aşa cum ai iertat acest popor din Egipt până aici.

Please pardon the iniquity of this people according to the greatness of your loving kindness, and according as you have forgiven this people, from Egypt even until now.”

20 D omnul a zis: – I-am iertat aşa cum ai cerut;

Yahweh said, “I have pardoned according to your word:

21 d ar, aşa cum este de adevărat faptul că Eu sunt viu şi că slava Domnului va umple tot pământul,

but in very deed, as I live, and as all the earth shall be filled with Yahweh’s glory;

22 t ot aşa nici unul din oamenii care au văzut slava Mea şi semnele pe care le-am făcut în Egipt şi în pustie şi care totuşi M-au ispitit de zece ori până acum şi n-au ascultat glasul Meu,

because all those men who have seen my glory, and my signs, which I worked in Egypt and in the wilderness, yet have tempted me these ten times, and have not listened to my voice;

23 n u vor vedea ţara pe care am jurat că le-o voi da părinţilor lor; nici unul dintre cei care m-au dispreţuit nu o vor vedea.

surely they shall not see the land which I swore to their fathers, neither shall any of those who despised me see it.

24 D ar pentru că robul Meu Caleb a fost călăuzit de un alt duh şi M-a urmat pe deplin, îl voi duce în ţara în care a fost, iar urmaşii lui o vor moşteni.

But my servant Caleb, because he had another spirit with him, and has followed me fully, him I will bring into the land into which he went. His offspring shall possess it.

25 A malekiţii şi canaaniţii locuiesc în vale. De aceea, mâine, întoarceţi-vă şi porniţi spre pustie, pe drumul către Marea Roşie.

Since the Amalekite and the Canaanite dwell in the valley, tomorrow turn, and go into the wilderness by the way to the Red Sea.”

26 D omnul le-a zis lui Moise şi lui Aaron:

Yahweh spoke to Moses and to Aaron, saying,

27 „ Până când va cârti această adunare rea împotriva Mea? Am auzit cârtirile pe care israeliţii le-au rostit împotriva Mea.

“How long shall I bear with this evil congregation, that murmur against me? I have heard the murmurings of the children of Israel, which they murmur against me.

28 D e aceea spuneţi-le: «Pe viaţa Mea, zice Domnul, că vă voi face precum aţi vorbit şi voi în auzul Meu:

Tell them, ‘As I live, says Yahweh, surely as you have spoken in my ears, so will I do to you.

29 t rupurile voastre moarte vor cădea în pustia aceasta; dintre toţi cei de la vârsta de douăzeci de ani în sus care aţi fost număraţi şi înscrişi şi care aţi cârtit împotriva Mea,

Your dead bodies shall fall in this wilderness; and all who were numbered of you, according to your whole number, from twenty years old and upward, who have murmured against me,

30 n ici unul nu veţi intra în ţara în care am jurat că vă voi aşeza, în afară de Caleb, fiul lui Iefune, şi Iosua, fiul lui Nun.

surely you shall not come into the land, concerning which I swore that I would make you dwell therein, except Caleb the son of Jephunneh, and Joshua the son of Nun.

31 P e copilaşii voştri însă, despre care aţi spus că vor fi de jaf, îi voi duce în ţară şi astfel ei vor cunoaşte ţara pe care voi aţi dispreţuit-o.

But your little ones, that you said should be captured or killed, them I will bring in, and they shall know the land which you have rejected.

32 C ât despre voi, trupurile voastre vor cădea în pustia aceasta.

But as for you, your dead bodies shall fall in this wilderness.

33 C opiii voştri vor fi păstori în pustie timp de patruzeci de ani şi vor purta vina necredincioşiei voastre până când trupurile voastre îşi vor găsi sfârşitul în pustie.

Your children shall be wanderers in the wilderness forty years, and shall bear your prostitution, until your dead bodies are consumed in the wilderness.

34 D upă cum timp de patruzeci de zile aţi iscodit ţara, tot aşa, timp de patruzeci de ani – câte un an pentru fiecare zi – vă veţi purta vina şi astfel veţi cunoaşte respingerea Mea.»

After the number of the days in which you spied out the land, even forty days, for every day a year, you will bear your iniquities, even forty years, and you will know my alienation.’

35 E u, Domnul, am vorbit; cu siguranţă aşa îi voi face acestei adunări rele care s-a adunat împotriva Mea. În pustia aceasta îşi va găsi sfârşitul, aici va muri.“

I, Yahweh, have spoken. I will surely do this to all this evil congregation, who are gathered together against me. In this wilderness they shall be consumed, and there they shall die.”

36 B ărbaţii pe care Moise îi trimisese să iscodească ţara şi care, atunci când s-au întors, au făcut toată adunarea să cârtească împotriva lui, aducând un raport nefavorabil despre ţară,

The men, whom Moses sent to spy out the land, who returned, and made all the congregation to murmur against him, by bringing up an evil report against the land,

37 d eci oamenii aceia care aduseseră un raport rău despre ţară, au murit loviţi de o urgie înaintea Domnului.

even those men who brought up an evil report of the land, died by the plague before Yahweh.

38 N umai Iosua, fiul lui Nun, şi Caleb, fiul lui Iefune, au rămas în viaţă dintre bărbaţii care se duseseră să iscodească ţara.

But Joshua the son of Nun, and Caleb the son of Jephunneh, remained alive of those men who went to spy out the land.

39 C ând Moise le-a spus aceste cuvinte tuturor israeliţilor, poporul a fost cuprins de o mare jale.

Moses told these words to all the children of Israel, and the people mourned greatly.

40 E i s-au trezit dis-de-dimineaţă şi s-au urcat pe vârful muntelui, zicând: – Iată-ne! Ne vom duce în locul pe care l-a promis Domnul, căci ne-am dat seama că am păcătuit.

They rose up early in the morning, and went up to the top of the mountain, saying, “Behold, we are here, and will go up to the place which Yahweh has promised: for we have sinned.”

41 D ar Moise le-a zis: – De ce continuaţi să încălcaţi porunca Domnului ? Nu veţi reuşi.

Moses said, “Why now do you disobey the commandment of Yahweh, since it shall not prosper?

42 S ă nu vă urcaţi pentru că Domnul nu este cu voi şi astfel veţi fi învinşi de către duşmanii voştri.

Don’t go up, for Yahweh isn’t among you; that you not be struck down before your enemies.

43 A malekiţii şi canaaniţii sunt înaintea voastră şi veţi cădea loviţi de sabie; fiindcă v-aţi abătut de la Domnul, El nu va fi cu voi.

For there the Amalekite and the Canaanite are before you, and you shall fall by the sword, because you turned back from following Yahweh, therefore Yahweh will not be with you.”

44 E i însă au îndrăznit să se urce pe înălţimile muntelui, chiar dacă Moise şi Chivotul Legământului cu Domnul nu au părăsit tabăra.

But they presumed to go up to the top of the mountain. Nevertheless, the ark of Yahweh’s covenant and Moses didn’t depart out of the camp.

45 A tunci amalekiţii şi canaaniţii care locuiau în acea regiune muntoasă au venit, i-au învins şi i-au zdrobit până la Horma.

Then the Amalekites came down, and the Canaanites who lived in that mountain, and struck them and beat them down, even to Hormah.