1 Î n timp ce Petru şi Ioan vorbeau poporului, au venit la ei preoţii, comandantul gărzii Templului şi saducheii,

As they spoke to the people, the priests and the captain of the temple and the Sadducees came to them,

2 f oarte supăraţi de faptul că ei dădeau învăţătură poporului şi vesteau în Isus învierea dintre cei morţi.

being upset because they taught the people and proclaimed in Jesus the resurrection from the dead.

3 A u pus mâinile pe ei şi i-au aruncat în închisoare până în ziua următoare, căci era deja seară.

They laid hands on them, and put them in custody until the next day, for it was now evening.

4 Î nsă mulţi dintre cei ce auziseră cuvântarea au crezut, şi numărul bărbaţilor a ajuns la aproape cinci mii.

But many of those who heard the word believed, and the number of the men came to be about five thousand.

5 Î n ziua următoare s-au adunat în Ierusalim conducătorii lor, bătrânii şi cărturarii,

In the morning, their rulers, elders, and scribes were gathered together in Jerusalem.

6 p recum şi Ana – marele preot –, Caiafa, Ioan, Alexandru şi toţi cei care erau din neamul marilor preoţi.

Annas the high priest was there, with Caiaphas, John, Alexander, and as many as were relatives of the high priest.

7 I -au pus pe apostoli să stea în mijloc şi i-au întrebat: – Prin ce putere sau în numele cui aţi făcut aceasta?

When they had stood them in the middle of them, they inquired, “By what power, or in what name, have you done this?”

8 A tunci Petru, plin de Duhul Sfânt, le-a răspuns: – Conducători şi bătrâni ai poporului,

Then Peter, filled with the Holy Spirit, said to them, “You rulers of the people, and elders of Israel,

9 d acă astăzi suntem cercetaţi pentru o faptă bună făcută unui om neputincios şi pentru felul în care a fost el vindecat,

if we are examined today concerning a good deed done to a crippled man, by what means this man has been healed,

10 s ă vă fie cunoscut vouă tuturor şi întregului popor Israel că acest om stă sănătos înaintea voastră în Numele lui Isus Cristos din Nazaret, pe Care voi L-aţi răstignit, dar pe Care Dumnezeu L-a înviat dintre cei morţi!

be it known to you all, and to all the people of Israel, that in the name of Jesus Christ of Nazareth, whom you crucified, whom God raised from the dead, in him does this man stand here before you whole.

11 E l este: „piatra respinsă de către voi, zidarii, care a devenit piatra din capul unghiului. “

He is ‘the stone which was regarded as worthless by you, the builders, which has become the head of the corner.’

12 Î n nimeni altul nu este mântuire, căci nu este sub cer nici un alt nume dat oamenilor, în care trebuie să fim mântuiţi!

There is salvation in none other, for neither is there any other name under heaven, that is given among men, by which we must be saved!”

13 C ând au văzut ei îndrăzneala lui Petru şi a lui Ioan şi când şi-au dat seama că erau oameni neînvăţaţi şi de rând, s-au mirat şi au înţeles că fuseseră cu Isus.

Now when they saw the boldness of Peter and John, and had perceived that they were unlearned and ignorant men, they marveled. They recognized that they had been with Jesus.

14 V ăzându-l însă stând lângă ei pe omul care fusese vindecat, n-au avut ce să zică.

Seeing the man who was healed standing with them, they could say nothing against it.

15 P rin urmare, le-au poruncit să iasă afară din Sinedriu şi s-au sfătuit între ei, zicând:

But when they had commanded them to go aside out of the council, they conferred among themselves,

16 „ Ce să le facem oamenilor acestora? Căci este ştiut de toţi locuitorii Ierusalimului că, prin ei, s-a făcut un semn clar şi nu putem nega.

saying, “What shall we do to these men? Because indeed a notable miracle has been done through them, as can be plainly seen by all who dwell in Jerusalem, and we can’t deny it.

17 Î n schimb, pentru ca acest lucru să nu se răspândească şi mai departe în popor, să-i ameninţăm, ca să nu mai vorbească nici unui om în Numele acesta!“

But so that this spreads no further among the people, let’s threaten them, that from now on they don’t speak to anyone in this name.”

18 I -au chemat şi le-au poruncit să nu mai vorbească deloc şi să nu mai dea învăţătură în Numele lui Isus.

They called them, and commanded them not to speak at all nor teach in the name of Jesus.

19 Î nsă Petru şi Ioan le-au răspuns: „Judecaţi voi înşivă dacă este drept înaintea lui Dumnezeu să ascultăm mai mult de voi decât de Dumnezeu!

But Peter and John answered them, “Whether it is right in the sight of God to listen to you rather than to God, judge for yourselves,

20 C ăci nu putem să nu vorbim despre ceea ce am văzut şi auzit!“

for we can’t help telling the things which we saw and heard.”

21 D upă ce i-au ameninţat din nou, le-au dat drumul, negăsind un mod prin care să-i pedepsească, din pricina poporului, deoarece toţi Îl slăveau pe Dumnezeu pentru cele întâmplate.

When they had further threatened them, they let them go, finding no way to punish them, because of the people; for everyone glorified God for that which was done.

22 C ăci omul cu care se făcuse acest semn de vindecare avea mai mult de patruzeci de ani. Credincioşii se roagă pentru a primi îndrăzneală

For the man on whom this miracle of healing was performed was more than forty years old.

23 D upă ce li s-a dat drumul, s-au dus la ai lor şi le-au istorisit tot ce le spuseseră conducătorii preoţilor şi bătrânii.

Being let go, they came to their own company, and reported all that the chief priests and the elders had said to them.

24 C ând au auzit ei aceste lucruri, şi-au ridicat glasul în acelaşi gând către Dumnezeu şi au zis: „Stăpâne peste toate, Tu, Cel Care ai făcut cerul, pământul, marea şi tot ce este în ele,

When they heard it, they lifted up their voice to God with one accord, and said, “O Lord, you are God, who made the heaven, the earth, the sea, and all that is in them;

25 T u ai vorbit, prin Duhul Sfânt, prin gura strămoşului nostru David, slujitorul Tău, astfel: «De ce se întărâtă neamurile şi de ce cugetă popoarele lucruri deşarte?

who by the mouth of your servant, David, said, ‘Why do the nations rage, and the peoples plot a vain thing?

26 R egii pământului iau poziţie şi conducătorii se strâng laolaltă, împotriva Domnului şi împotriva Unsului Său.»

The kings of the earth take a stand, and the rulers take council together, against the Lord, and against his Christ.’

27 C ăci într-adevăr, împotriva Slujitorului Tău cel sfânt, Isus, pe Care L-ai uns Tu, s-au adunat în această cetate Irod, Ponţiu Pilat, neamurile şi poporul lui Israel,

“For truly, in this city against your holy servant, Jesus, whom you anointed, both Herod and Pontius Pilate, with the Gentiles and the people of Israel, were gathered together

28 c a să facă, de fapt, tot ceea ce ai hotărât mai dinainte să se întâmple prin mâna Ta şi planul Tău.

to do whatever your hand and your council foreordained to happen.

29 Ş i acum, Doamne, uită-te la ameninţările lor şi dă-le robilor Tăi toată îndrăzneala ca să vestească Cuvântul Tău!

Now, Lord, look at their threats, and grant to your servants to speak your word with all boldness,

30 Î ntinde-Ţi mâna ca să se facă vindecări, semne şi minuni prin Numele Slujitorului Tău cel sfânt, Isus!“

while you stretch out your hand to heal; and that signs and wonders may be done through the name of your holy Servant Jesus.”

31 D upă ce s-au rugat, locul unde erau adunaţi s-a cutremurat, şi toţi au fost umpluţi de Duhul Sfânt şi au început să vestească Cuvântul lui Dumnezeu cu îndrăzneală. Credincioşii îşi împart între ei averile

When they had prayed, the place was shaken where they were gathered together. They were all filled with the Holy Spirit, and they spoke the word of God with boldness.

32 M ulţimea celor ce crezuseră era una în inimă şi gând şi nici unul nu spunea că vreunul din bunurile lui este al lui, ci aveau toate în comun.

The multitude of those who believed were of one heart and soul. Not one of them claimed that anything of the things which he possessed was his own, but they had all things in common.

33 A postolii depuneau mărturie cu mare putere despre învierea Domnului Isus şi un mare har era peste ei toţi.

With great power, the apostles gave their testimony of the resurrection of the Lord Jesus. Great grace was on them all.

34 C ăci nu era nimeni printre ei în nevoie, pentru că toţi cei care aveau în proprietatea lor ogoare sau case le vindeau, iar banii obţinuţi pe lucrurile vândute îi aduceau

For neither was there among them any who lacked, for as many as were owners of lands or houses sold them, and brought the proceeds of the things that were sold,

35 ş i-i puneau la picioarele apostolilor; apoi erau împărţiţi fiecăruia după cum avea nevoie.

and laid them at the apostles’ feet, and distribution was made to each, according as anyone had need.

36 I osif, numit de apostoli şi Barnabas, care tradus înseamnă „Fiul încurajării“, un levit originar din Cipru,

Joses, who by the apostles was also called Barnabas (which is, being interpreted, Son of Encouragement), a Levite, a man of Cyprus by race,

37 a vândut un ogor care-i aparţinea şi apoi a adus banii şi i-a pus la picioarele apostolilor.

having a field, sold it, and brought the money and laid it at the apostles’ feet.