1 A tunci regele Iosia i-a strâns la el pe toţi cei din sfatul bătrânilor lui Iuda şi ai Ierusalimului.

The king sent, and they gathered to him all the elders of Judah and of Jerusalem.

2 A poi s-a dus la Casa Domnului împreună cu toţi bărbaţii lui Iuda, cu toţi locuitorii Ierusalimului, cu preoţii şi cu profeţii, cu întreg poporul, de la mic la mare, şi a citit în auzul lor toate cuvintele Cărţii Legământului, care a fost găsită în Casa Domnului.

The king went up to Yahweh’s house, and all the men of Judah and all the inhabitants of Jerusalem with him, with the priests, the prophets, and all the people, both small and great; and he read in their hearing all the words of the book of the covenant which was found in Yahweh’s house.

3 R egele a stat în picioare lângă stâlpul său şi a încheiat un legământ înaintea Domnului, hotărându -se să-L urmeze pe Domnul şi să păzească poruncile, mărturiile şi hotărârile Lui din toată inima şi din tot sufletul lui, împlinind astfel cuvintele acestui legământ, scrise în cartea aceasta. Şi tot poporul a intrat în legământ.

The king stood by the pillar, and made a covenant before Yahweh, to walk after Yahweh, and to keep his commandments, his testimonies, and his statutes, with all his heart, and all his soul, to confirm the words of this covenant that were written in this book; and all the people agreed to the covenant.

4 R egele a poruncit marelui preot Hilchia, preoţilor de rangul al doilea şi paznicilor porţii să scoată din Templul Domnului toate obiectele care fuseseră făcute pentru Baal, pentru Aşera şi pentru toată oştirea cerurilor. Şi el le-a ars în afara Ierusalimului, în valea Chidron, iar cenuşa le-a dus-o la Betel.

The king commanded Hilkiah the high priest, and the priests of the second order, and the keepers of the threshold, to bring out of Yahweh’s temple all the vessels that were made for Baal, for the Asherah, and for all the army of the sky, and he burned them outside of Jerusalem in the fields of the Kidron, and carried their ashes to Bethel.

5 A îndepărtat preoţii păgâni care au fost puşi de regii lui Iuda să ardă tămâie pe înălţimi, în cetăţile lui Iuda şi împrejurul Ierusalimului. De asemenea, a izgonit pe cei ce ardeau tămâie lui Baal, soarelui, lunii, stelelor şi întregii oştiri a cerurilor.

He got rid of the idolatrous priests, whom the kings of Judah had ordained to burn incense in the high places in the cities of Judah, and in the places around Jerusalem; those also who burned incense to Baal, to the sun, and to the moon, and to the planets, and to all the army of the sky.

6 A scos stâlpul Aşerei din Casa Domnului şi l-a dus la uedul Chidron, în afara Ierusalimului; l-a ars lângă uedul Chidron, prefăcându-l în cenuşă şi i-a împrăştiat cenuşa pe mormintele fiilor poporului.

He brought out the Asherah from Yahweh’s house, outside of Jerusalem, to the brook Kidron, and burned it at the brook Kidron, and beat it to dust, and cast its dust on the graves of the common people.

7 A dărâmat locuinţele bărbaţilor care se prostituau, care erau în Casa Domnului şi unde femeile împleteau corturi pentru Aşera.

He broke down the houses of the male shrine prostitutes that were in Yahweh’s house, where the women wove hangings for the Asherah.

8 I osia i-a izgonit pe toţi preoţii din cetăţile lui Iuda şi a distrus înălţimile unde preoţii ardeau tămâie, de la Gheva până la Beer-Şeba. A dărâmat, de asemenea, înălţimile de la porţi, cele care erau la intrarea porţii lui Iosua, conducătorul cetăţii, în partea stângă a porţii cetăţii.

He brought all the priests out of the cities of Judah, and defiled the high places where the priests had burned incense, from Geba to Beersheba; and he broke down the high places of the gates that were at the entrance of the gate of Joshua the governor of the city, which were on a man’s left hand at the gate of the city.

9 D eşi preoţii înălţimilor nu slujeau la altarul Domnului din Ierusalim, ei totuşi mâncau azime printre rudeniile lor.

Nevertheless the priests of the high places didn’t come up to the altar of Yahweh in Jerusalem, but they ate unleavened bread among their brothers.

10 R egele a pângărit, de asemenea, Tofetul, care este în Valea Hinomiţilor, pentru ca nimeni să nu-şi mai treacă fiul sau fiica prin foc pentru Moleh.

He defiled Topheth, which is in the valley of the children of Hinnom, that no man might make his son or his daughter to pass through the fire to Molech.

11 E l a îndepărtat de la intrarea Casei Domnului caii pe care regii lui Iuda îi închinaseră soarelui. Ei erau lângă odaia din curte a unui demnitar pe nume Natan-Melek. Apoi Iosia a ars carele închinate soarelui.

He took away the horses that the kings of Judah had given to the sun, at the entrance of Yahweh’s house, by the room of Nathan Melech the officer, who was in the court; and he burned the chariots of the sun with fire.

12 R egele a dărâmat altarele pe care le făcuseră regii lui Iuda pe acoperişul odăii de sus a lui Ahaz, precum şi altarele pe care le făcuse Manase în cele două curţi ale Casei Domnului. Le-a luat de acolo şi le-a aruncat molozul în uedul Chidron.

The king broke down the altars that were on the roof of the upper room of Ahaz, which the kings of Judah had made, and the altars which Manasseh had made in the two courts of Yahweh’s house, and beat them down from there, and cast their dust into the brook Kidron.

13 R egele a pângărit înălţimile care erau în faţa Ierusalimului, în partea dreaptă a Muntelui Depravării, pe care le construise Solomon, regele lui Israel, pentru Aştoret, urâciunea sidonienilor, pentru Chemoş, urâciunea Moabului, şi pentru Milcom, urâciunea amoniţilor.

The king defiled the high places that were before Jerusalem, which were on the right hand of the mountain of corruption, which Solomon the king of Israel had built for Ashtoreth the abomination of the Sidonians, and for Chemosh the abomination of Moab, and for Milcom the abomination of the children of Ammon.

14 A zdrobit stâlpii sacri, a dărâmat aşerele şi a umplut locurile lor cu oase de oameni.

He broke in pieces the pillars, cut down the Asherah poles, and filled their places with men’s bones.

15 E l a dărâmat chiar şi altarul care era la Betel, precum şi înălţimea pe care o făcuse Ieroboam, fiul lui Nebat, cel care l-a făcut pe Israel să păcătuiască – a dărâmat deci atât altarul, cât şi înălţimea. El a dat foc atât înălţimii, prefăcând-o în cenuşă, cât şi stâlpului Aşerei.

Moreover the altar that was at Bethel, and the high place which Jeroboam the son of Nebat, who made Israel to sin, had made, even that altar and the high place he broke down; and he burned the high place and beat it to dust, and burned the Asherah.

16 C ând Iosia a privit în jur şi a văzut mormintele care erau acolo, pe deal, a trimis să ia oasele din morminte. A ars oasele pe altar, pângărindu-l după Cuvântul Domnului, rostit prin omul lui Dumnezeu, care vestise aceste lucruri.

As Josiah turned himself, he spied the tombs that were there in the mountain; and he sent, and took the bones out of the tombs, and burned them on the altar, and defiled it, according to Yahweh’s word which the man of God proclaimed, who proclaimed these things.

17 L a un moment dat el a întrebat: – Al cui este mormântul aceasta din piatră, pe care îl văd? Oamenii cetăţii i-au răspuns: – Acesta este mormântul omului lui Dumnezeu, care a venit din Iuda şi a profeţit împotriva altarului din Betel aceste lucruri pe care le-ai făcut.

Then he said, “What monument is that which I see?” The men of the city told him, “It is the tomb of the man of God, who came from Judah, and proclaimed these things that you have done against the altar of Bethel.”

18 – Lăsaţi-l şi nimeni să nu-i mişte oasele! a zis el. Ei au lăsat oasele lui împreună cu ale profetului care venise din Samaria.

He said, “Let him be! Let no one move his bones.” So they let his bones alone, with the bones of the prophet who came out of Samaria.

19 D e asemenea, Iosia a mai îndepărtat toate templele care erau pe înălţimile din cetăţile Samariei, pe care le zidiseră regii lui Israel ca să-L mânie pe Domnul. A făcut cu ele întocmai cum făcuse la Betel.

All the houses also of the high places that were in the cities of Samaria, which the kings of Israel had made to provoke Yahweh to anger, Josiah took away, and did to them according to all the acts that he had done in Bethel.

20 I osia i-a înjunghiat pe altare pe toţi preoţii înălţimilor care erau acolo şi a ars pe ele oase de oameni. Apoi s-a întors la Ierusalim.

He killed all the priests of the high places that were there, on the altars, and burned men’s bones on them; and he returned to Jerusalem.

21 R egele a poruncit întregului popor următoarele: „Sărbătoriţi Paştele Domnului, Dumnezeul vostru, aşa cum este scris în această Carte a Legământului!“

The king commanded all the people, saying, “Keep the Passover to Yahweh your God, as it is written in this book of the covenant.”

22 P aşte ca acesta nu se mai sărbătorise din perioada judecătorilor care judecau pe Israel şi nici chiar în toată perioada regilor lui Israel şi a regilor lui Iuda.

Surely there was not kept such a Passover from the days of the judges who judged Israel, nor in all the days of the kings of Israel, nor of the kings of Judah;

23 A bia în al optsprezecelea an al domniei regelui Iosia, acest Paşte a fost sărbătorit în cinstea Domnului la Ierusalim.

but in the eighteenth year of king Josiah, this Passover was kept to Yahweh in Jerusalem.

24 I osia a mai îndepărtat pe cei care cheamă duhurile morţilor şi pe cei care se ocupă cu descântece, terafimii, idolii şi toate celelalte urâciuni care se puteau vedea pe teritoriul lui Iuda şi la Ierusalim, împlinind astfel cuvintele Legii scrise în Cartea pe care o găsise preotul Hilchia în Casa Domnului.

Moreover Josiah removed those who had familiar spirits, the wizards, and the teraphim, and the idols, and all the abominations that were seen in the land of Judah and in Jerusalem, that he might confirm the words of the law which were written in the book that Hilkiah the priest found in Yahweh’s house.

25 N ici unul dintre înaintaşii lui Iosia nu a fost ca el, adică să se întoarcă la Domnul din toată inima, din tot sufletul şi cu toată puterea lui, aşa cum zice toată Legea lui Moise. Şi nici după aceea nu s-a ridicat nimeni ca el.

There was no king like him before him, who turned to Yahweh with all his heart, and with all his soul, and with all his might, according to all the law of Moses; and there was none like him who arose after him.

26 T otuşi Domnul nu S-a întors din înverşunarea mâniei Lui celei mari, mânie care era aprinsă împotriva lui Iuda din cauza tuturor faptelor prin care Îl mâniase Manase.

Notwithstanding, Yahweh didn’t turn from the fierceness of his great wrath, with which his anger burned against Judah, because of all the provocation with which Manasseh had provoked him.

27 Ş i Domnul a zis: „Voi îndepărta pe Iuda din prezenţa Mea, cum am îndepărtat pe Israel şi voi lepăda atât această cetate, Ierusalimul, pe care l-am ales, cât şi Casa despre care ziceam că acolo va fi Numele Meu.“

Yahweh said, “I will also remove Judah out of my sight, as I have removed Israel, and I will cast off this city which I have chosen, even Jerusalem, and the house of which I said, ‘My name shall be there.’”

28 C elelalte fapte ale lui Iosia şi tot ce a făcut el, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Iuda“?

Now the rest of the acts of Josiah, and all that he did, aren’t they written in the book of the chronicles of the kings of Judah?

29 P e vremea sa, faraonul Neco, monarhul Egiptului, a înaintat la râul Eufrat, la împăratul Asiriei. Regele Iosia i-a ieşit împotrivă. Neco l-a înfruntat la Meghido şi l-a ucis.

In his days Pharaoh Necoh king of Egypt went up against the king of Assyria to the river Euphrates; and king Josiah went against him; and Pharaoh Necoh killed him at Megiddo, when he had seen him.

30 S lujitorii lui l-au luat mort din Meghido, l-au adus într-un car la Ierusalim şi l-au înmormântat în mormântul său. Apoi poporul ţării l-a luat pe Iehoahaz, fiul lui Iosia, şi l-a uns făcându-l rege în locul tatălui său. Domnia lui Iehoahaz peste Iuda

His servants carried him in a chariot dead from Megiddo, and brought him to Jerusalem, and buried him in his own tomb. The people of the land took Jehoahaz the son of Josiah, and anointed him, and made him king in his father’s place.

31 I ehoahaz era în vârstă de douăzeci şi trei de ani când a devenit rege şi a domnit la Ierusalim timp de trei luni. Mama sa se numea Hamutal şi era fiica lui Ieremia din Libna.

Jehoahaz was twenty-three years old when he began to reign; and he reigned three months in Jerusalem. His mother’s name was Hamutal the daughter of Jeremiah of Libnah.

32 E l a făcut ce este rău înaintea Domnului, tot aşa cum făcuseră şi strămoşii săi.

He did that which was evil in Yahweh’s sight, according to all that his fathers had done.

33 F araonul Neco l-a pus în lanţuri la Ribla, în ţara Hamat, ca să nu mai domnească în Ierusalim. Apoi a pus peste ţară un tribut de o sută de talanţi de argint şi un talant de aur.

Pharaoh Necoh put him in bonds at Riblah in the land of Hamath, that he might not reign in Jerusalem; and put the land to a tribute of one hundred talents of silver, and a talent of gold.

34 F araonul Neco l-a pus rege pe Eliachim, fiul lui Iosia, în locul tatălui său şi i-a schimbat numele în Iehoiachim. Iar pe Iehoahaz l-a luat şi l-a dus în Egipt, unde a şi murit.

Pharaoh Necoh made Eliakim the son of Josiah king in the place of Josiah his father, and changed his name to Jehoiakim; but he took Jehoahaz away, and he came to Egypt and died there.

35 I ehoiachim i-a dat faraonului aurul şi argintul, însă el a împovărat ţara pentru a putea da argintul cerut de faraon. A hotărât fiecărui om o anumită parte, dând astfel faraonului Neco argintul şi aurul luat de la poporul ţării. Domnia lui Iehoiachim peste Iuda

Jehoiakim gave the silver and the gold to Pharaoh; but he taxed the land to give the money according to the commandment of Pharaoh. He exacted the silver and the gold of the people of the land, from everyone according to his assessment, to give it to Pharaoh Necoh.

36 I ehoiachim era în vârstă de douăzeci şi cinci de ani când a devenit rege şi a domnit la Ierusalim timp de unsprezece ani. Mama sa se numea Zebida şi era fiica lui Pedaia din Ruma.

Jehoiakim was twenty-five years old when he began to reign, and he reigned eleven years in Jerusalem. His mother’s name was Zebidah the daughter of Pedaiah of Rumah.

37 E l a făcut ce este rău în ochii Domnului, tot aşa cum făcuseră şi strămoşii săi.

He did that which was evil in Yahweh’s sight, according to all that his fathers had done.