1 R oboam s-a dus la Şehem, pentru că tot Israelul venise la Şehem să-l facă rege.

Rehoboam went to Shechem; for all Israel had come to Shechem to make him king.

2 C ând Ieroboam, fiul lui Nebat, a auzit lucrul acesta, el se afla în Egipt, acolo unde fugise de regele Solomon. Ieroboam s-a întors din Egipt.

When Jeroboam the son of Nebat heard of it, (for he was in Egypt, where he had fled from the presence of king Solomon), Jeroboam returned out of Egypt.

3 A u trimis să-l cheme, iar Ieroboam şi întregul Israel au venit şi i-au vorbit lui Roboam astfel:

They sent and called him; and Jeroboam and all Israel came, and they spoke to Rehoboam, saying,

4 – Tatăl tău a îngreunat jugul nostru. Acum, despovărează-ne de slujba aspră a tatălui tău şi de jugul cel greu pe care l-a pus peste noi şi-ţi vom sluji!

“Your father made our yoke grievous: now therefore make you the grievous service of your father, and his heavy yoke which he put on us, lighter, and we will serve you.”

5 – Întoarceţi-vă la mine peste trei zile, le-a răspuns el. Şi poporul a plecat.

He said to them, “Come again to me after three days.” The people departed.

6 R egele Roboam s-a sfătuit cu bătrânii care i-au slujit tatălui său, Solomon, în timpul vieţii acestuia, întrebându-i: – Ce mă sfătuiţi să răspund acestui popor?

King Rehoboam took counsel with the old men, who had stood before Solomon his father while he yet lived, saying, “What counsel do you give me to return answer to this people?”

7 – Dacă vei fi bun cu poporul acesta şi îngăduitor, i-au răspuns ei, dacă le vei vorbi prin cuvinte plăcute, ei vor fi slujitorii tăi toată viaţa lor.

They spoke to him, saying, “If you are kind to this people, and please them, and speak good words to them, then they will be your servants forever.”

8 Î nsă Roboam nu a luat în seamă sfatul pe care i l-au dat bătrânii, ci a cerut şi sfatul tinerilor cu care a copilărit şi care-i slujeau.

But he abandoned the counsel of the old men which they had given him, and took counsel with the young men who had grown up with him, who stood before him.

9 E l i-a întrebat: – Ce mă sfătuiţi? Cum să răspund acestui popor care mi-a cerut să-l despovărez de jugul pe care tatăl meu l-a pus peste el?

He said to them, “What counsel do you give, that we may return answer to this people, who have spoken to me, saying, ‘Make the yoke that your father put on us lighter?’”

10 T inerii, care copilăriseră împreună cu el, i-au răspuns: – Acestui popor, care ţi-a zis că tatăl tău i-a îngreunat jugul şi că tu trebuie să-l iei de peste el, să-i spui astfel: „Degetul meu cel mic este mai gros decât şoldurile tatălui meu!

The young men who had grown up with him spoke to him, saying, “Thus you shall tell the people who spoke to you, saying, ‘Your father made our yoke heavy, but make it lighter on us;’ thus you shall say to them, ‘My little finger is thicker than my father’s waist.

11 T atăl meu a pus un jug greu peste voi, dar eu voi adăuga mai mult la jugul vostru. Tatăl meu v-a pedepsit cu bice, dar eu vă voi pedepsi cu gârbace!“

Now whereas my father burdened you with a heavy yoke, I will add to your yoke. My father chastised you with whips, but I will chastise you with scorpions.’”

12 I eroboam, însoţit de tot poporul, a venit la Roboam a treia zi, după cum le poruncise regele când le zisese: „Întoarceţi-vă la mine peste trei zile!“

So Jeroboam and all the people came to Rehoboam the third day, as the king asked, saying, “Come to me again the third day.”

13 R egele le-a răspuns aspru. Regele Roboam nu a luat în seamă sfatul dat de bătrâni

The king answered them roughly; and king Rehoboam abandoned the counsel of the old men,

14 ş i le-a vorbit potrivit sfatului dat de tineri: – Tatăl meu v-a îngreunat jugul, dar eu voi adăuga mai mult la el! Tatăl meu v-a pedepsit cu bice, dar eu vă voi pedepsi cu gârbace!

and spoke to them after the counsel of the young men, saying, “My father made your yoke heavy, but I will add to it. My father chastised you with whips, but I will chastise you with scorpions.”

15 A stfel regele nu a ascultat plângerea poporului, fiindcă această întorsătură a lucrurilor venea de la Dumnezeu, pentru ca Domnul să-Şi împlinească cuvântul pe care îl rostise cu privire Ieroboam, fiul lui Nebat, prin Ahia din Şilo.

So the king didn’t listen to the people; for it was brought about of God, that Yahweh might establish his word, which he spoke by Ahijah the Shilonite to Jeroboam the son of Nebat.

16 C ând toţi israeliţii au văzut că regele nu le-a ascultat plângerea, i-au răspuns astfel: – Ce parte avem noi în David? N-avem nici o moştenire în fiul lui Işai. La corturile tale, Israel! Vezi-ţi de casa ta, David! Şi tot poporul Israel a plecat acasă.

When all Israel saw that the king didn’t listen to them, the people answered the king, saying, “What portion have we in David? Neither have we inheritance in the son of Jesse! Every man to your tents, Israel! Now see to your own house, David.” So all Israel departed to their tents.

17 R oboam însă a continuat să domnească peste israeliţii care locuiau în cetăţile lui Iuda.

But as for the children of Israel who lived in the cities of Judah, Rehoboam reigned over them.

18 R egele Roboam l-a trimis la ei pe Adoniram, cel care era mai mare peste oamenii de corvoadă, dar israeliţii l-au omorât împroşcându-l cu pietre. Atunci regele Roboam s-a grăbit să se suie în car ca să fugă la Ierusalim.

Then king Rehoboam sent Hadoram, who was over the men subject to forced labor; and the children of Israel stoned him to death with stones. King Rehoboam made speed to get himself up to his chariot, to flee to Jerusalem.

19 A şa s-a răzvrătit Israel împotriva Casei lui David şi aşa a şi rămas până astăzi.

So Israel rebelled against David’s house to this day.