1 D omnul i-a zis lui Moise:

Yahweh spoke to Moses, saying,

2 „ Vorbeşte întregii adunări a israeliţilor şi spune-le: «Fiţi sfinţi, pentru că Eu, Domnul, Dumnezeul vostru, sunt sfânt.

“Speak to all the congregation of the children of Israel, and tell them, ‘You shall be holy; for I, Yahweh your God, am holy.

3 F iecare din voi să-şi cinstească mama şi tatăl şi să ţină Sabatele Mele. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.

“‘Each one of you shall respect his mother and his father. You shall keep my Sabbaths. I am Yahweh your God.

4 S ă nu vă întoarceţi spre idoli şi să nu vă turnaţi idoli. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.

“‘Don’t turn to idols, nor make molten gods for yourselves. I am Yahweh your God.

5 C ând veţi aduce o jertfă de pace pentru Domnul, să o aduceţi în aşa fel încât să fie primită.

“‘When you offer a sacrifice of peace offerings to Yahweh, you shall offer it so that you may be accepted.

6 S ă fie mâncată în ziua când o veţi jertfi sau în ziua următoare; ce va mai rămâne până a treia zi să fie ars în foc.

It shall be eaten the same day you offer it, and on the next day: and if anything remains until the third day, it shall be burned with fire.

7 D acă se va mânca ceva din ea a treia zi, fapta aceasta va fi o urâciune şi, prin urmare, jertfa nu va fi primită.

If it is eaten at all on the third day, it is an abomination. It will not be accepted;

8 A cela care va mânca din ea îşi va purta pedeapsa pentru că a profanat ceea ce este sfânt pentru Domnul; omul acela să fie nimicit din poporul său.

but everyone who eats it shall bear his iniquity, because he has profaned the holy thing of Yahweh, and that soul shall be cut off from his people.

9 C ând veţi secera holdele ţării, să nu seceri până la marginea ogorului tău şi să nu aduni spicele rămase după seceriş.

“‘When you reap the harvest of your land, you shall not wholly reap the corners of your field, neither shall you gather the gleanings of your harvest.

10 S ă nu aduni ciorchinii de struguri rămaşi după culesul viei tale şi să nu aduni boabele căzute din viţă, ci să le laşi pentru cel sărac şi pentru străin. Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău.

You shall not glean your vineyard, neither shall you gather the fallen grapes of your vineyard. You shall leave them for the poor and for the foreigner. I am Yahweh your God.

11 S ă nu furaţi, să nu vă purtaţi cu vicleşug şi să nu vă minţiţi unii pe alţii.

“‘You shall not steal. “‘You shall not lie. “‘You shall not deceive one another.

12 S ă nu juraţi fals pe Numele Meu, profanând Numele Dumnezeului vostru. Eu sunt Domnul.

“‘You shall not swear by my name falsely, and profane the name of your God. I am Yahweh.

13 S ă nu-ţi înşeli semenul şi nici să nu-l jefuieşti; să nu opreşti până a doua zi plata zilerului.

“‘You shall not oppress your neighbor, nor rob him. “‘The wages of a hired servant shall not remain with you all night until the morning.

14 S ă nu vorbeşti de rău pe cel surd şi să nu pui o piatră înaintea celui orb, ci să te temi de Dumnezeul tău. Eu sunt Domnul.

“‘You shall not curse the deaf, nor put a stumbling block before the blind; but you shall fear your God. I am Yahweh.

15 S ă nu faceţi nici o nedreptate la judecată; să nu fii părtinitor cu cel sărac şi să nu favorizezi pe nimeni dintre cei mari, ci să-l judeci cu dreptate pe semenul tău.

“‘You shall do no injustice in judgment. You shall not be partial to the poor, nor show favoritism to the great; but you shall judge your neighbor in righteousness.

16 S ă nu umbli cu bârfe în popor şi să nu te atingi de viaţa semenului tău. Eu sunt Domnul.

“‘You shall not go up and down as a slanderer among your people. “‘You shall not endanger the life of your neighbor. I am Yahweh.

17 S ă nu-l urăşti în inima ta pe fratele tău, ci mustră-l pe semenul tău, pentru a nu te încărca cu păcat din cauza lui.

“‘You shall not hate your brother in your heart. You shall surely rebuke your neighbor, and not bear sin because of him.

18 S ă nu te răzbuni şi să nu ţii necaz pe cei din poporul tău, ci să-l iubeşti pe semenul tău ca pe tine însuţi. Eu sunt Domnul.

“‘You shall not take vengeance, nor bear any grudge against the children of your people; but you shall love your neighbor as yourself. I am Yahweh.

19 S ă păziţi poruncile Mele. Să nu împerechezi două vite de rasă diferită; să nu semeni ogoarele cu două feluri de seminţe; să nu porţi haine ţesute din două feluri de fire.

“‘You shall keep my statutes. “‘You shall not cross-breed different kinds of animals. “‘You shall not sow your field with two kinds of seed; “‘Don’t wear a garment made of two kinds of material.

20 D acă un om se va culca cu o femeie, o sclavă, logodită cu un alt bărbat, care nu fusese încă răscumpărată sau eliberată, să fie pedepsiţi amândoi. Să nu fie însă omorâţi, pentru că ea nu fusese eliberată.

“‘If a man lies carnally with a woman who is a slave girl, pledged to be married to another man, and not ransomed, or given her freedom; they shall be punished. They shall not be put to death, because she was not free.

21 E l va trebui să aducă Domnului o jertfă pentru vină la intrarea în Cortul Întâlnirii; să aducă un berbec ca jertfă pentru vină.

He shall bring his trespass offering to Yahweh, to the door of the Tent of Meeting, even a ram for a trespass offering.

22 C u berbecul jertfei pentru vină preotul va face ispăşire pentru el înaintea Domnului, pentru păcatul pe care l-a săvârşit şi astfel păcatul pe care l-a săvârşit îi va fi iertat.

The priest shall make atonement for him with the ram of the trespass offering before Yahweh for his sin which he has committed: and the sin which he has committed shall be forgiven him.

23 C ând veţi intra în ţară şi veţi planta tot felul de pomi pentru hrană, să priviţi roadele lor ca fiind interzise; timp de trei ani să fie interzise pentru voi; să nu le mâncaţi.

“‘When you come into the land, and have planted all kinds of trees for food, then you shall count their fruit as forbidden. Three years they shall be forbidden to you. It shall not be eaten.

24 Î n al patrulea an, toate roadele lor să fie închinate Domnului, spre lauda Lui.

But in the fourth year all its fruit shall be holy, for giving praise to Yahweh.

25 Î n al cincilea an, să mâncaţi din roadele lor, pentru ca roadele lor să vi se înmulţească. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.

In the fifth year you shall eat its fruit, that it may yield its increase to you. I am Yahweh your God.

26 S ă nu mâncaţi nimic cu sânge. Să nu vă îndeletniciţi cu vrăjitoria sau ghicirea.

“‘You shall not eat any meat with the blood still in it. You shall not use enchantments, nor practice sorcery.

27 S ă nu vă tundeţi părul de pe tâmple şi să nu-ţi razi colţurile bărbii.

“‘You shall not cut the hair on the sides of your head or clip off the edge of your beard.

28 S ă nu vă faceţi tăieturi în carne pentru un mort şi să nu vă imprimaţi nici un semn pe piele. Eu sunt Domnul.

“‘You shall not make any cuttings in your flesh for the dead, nor tattoo any marks on you. I am Yahweh.

29 S ă nu-ţi pângăreşti fiica, făcând-o prostituată, pentru ca nu cumva ţara să ajungă un loc de prostituţie şi să se umple de nelegiuire.

“‘Don’t profane your daughter, to make her a prostitute; lest the land fall to prostitution, and the land become full of wickedness.

30 S ă ţineţi Sabatele Mele şi să cinstiţi Lăcaşul Meu. Eu sunt Domnul.

“‘You shall keep my Sabbaths, and reverence my sanctuary; I am Yahweh.

31 S ă nu vă duceţi la cei ce cheamă duhurile morţilor sau la descântători; să nu-i căutaţi ca să nu vă spurcaţi cu ei. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.

“‘Don’t turn to those who are mediums, nor to the wizards. Don’t seek them out, to be defiled by them. I am Yahweh your God.

32 S ă te ridici înaintea perilor albi şi să onorezi pe cel bătrân; să te temi de Dumnezeul tău. Eu sunt Domnul.

“‘You shall rise up before the gray head, and honor the face of an old man, and you shall fear your God. I am Yahweh.

33 D acă vreun străin vine să locuiască împreună cu voi în ţara voastră, să nu-l asupriţi.

“‘If a stranger lives as a foreigner with you in your land, you shall not do him wrong.

34 S trăinul să fie privit ca un băştinaş între voi; să-l iubiţi ca pe voi înşivă, căci şi voi aţi fost străini în ţara Egiptului. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.

The stranger who lives as a foreigner with you shall be to you as the native-born among you, and you shall love him as yourself; for you lived as foreigners in the land of Egypt. I am Yahweh your God.

35 S ă nu faceţi nedreptate în ce priveşte standardele de măsurare a lungimii sau de cântărire a greutăţii şi a cantităţii.

“‘You shall do no unrighteousness in judgment, in measures of length, of weight, or of quantity.

36 S ă aveţi cumpene drepte, greutăţi corecte, o efă corectă şi un hin corect. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru, Care v-am scos din ţara Egiptului.

You shall have just balances, just weights, a just ephah, and a just hin. I am Yahweh your God, who brought you out of the land of Egypt.

37 S ă păziţi toate poruncile şi toate legile Mele şi să le împliniţi. Eu sunt Domnul. »“

“‘You shall observe all my statutes, and all my ordinances, and do them. I am Yahweh.’”