1 C uvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis:

Moreover, the word of the Lord came to me saying,

2 „ Fiul omului, rosteşte o cântare de jale despre Tir!

“And you, son of man, take up a lamentation over Tyre;

3 S pune-i Tirului, care locuieşte la intrarea mării şi face negoţ cu popoarele din ostroavele cele multe, că aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Tirule, tu ziceai: ‘Sunt de o frumuseţe desăvârşită!’

and say to Tyre, who dwells at the entrance to the sea, merchant of the peoples to many coastlands, ‘Thus says the Lord God, “O Tyre, you have said, ‘I am perfect in beauty.’

4 H otarele îţi erau în inima mării, iar constructorii tăi te făcuseră desăvârşit de frumos.

“Your borders are in the heart of the seas; Your builders have perfected your beauty.

5 Î ţi căptuşiseră toate laturile corăbiei cu lemn de pin din Senir, iar din cedrii de Liban îţi făcuseră un catarg.

“They have made all your planks of fir trees from Senir; They have taken a cedar from Lebanon to make a mast for you.

6 D in stejari de Başan îţi făcuseră vâsle, iar puntea ţi-o făcuseră din chiparos de pe ţărmul Chitimului, încrustat cu fildeş.

“Of oaks from Bashan they have made your oars; With ivory they have inlaid your deck of boxwood from the coastlands of Cyprus.

7 D in in subţire şi brodat, adus din Egipt, îţi era vela, slujindu-ţi şi drept steag. Din pânză albastră şi purpurie, adusă din ostroavele Elişa, îţi era tenda.

“Your sail was of fine embroidered linen from Egypt So that it became your distinguishing mark; Your awning was blue and purple from the coastlands of Elishah.

8 L ocuitorii din Sidon şi din Arvad îţi erau vâslaşi şi cei mai înţelepţi din Tir îţi slujeau ca marinari.

“The inhabitants of Sidon and Arvad were your rowers; Your wise men, O Tyre, were aboard; they were your pilots.

9 M eşterii cu vechime şi iscusiţi din Ghebal îţi dregeau crăpăturile. Toate corăbiile mării cu marinarii lor treceau pe la tine ca să facă schimb de mărfuri.

“The elders of Gebal and her wise men were with you repairing your seams; All the ships of the sea and their sailors were with you in order to deal in your merchandise.

10 C ei din Persia, din Lud şi din Put slujeau ca ostaşi în armata ta; ei îşi atârnau scutul şi coiful pe zidurile tale şi îţi dădeau astfel strălucire.

“ Persia and Lud and Put were in your army, your men of war. They hung shield and helmet in you; they set forth your splendor.

11 B ărbaţii din Arvad şi Helek stăteau de jur împrejur pe zidurile tale, iar cei din Gamad erau aşezaţi în turnurile tale. Ei îşi atârnau scuturile pe zidurile tale, de jur împrejur, şi îţi desăvârşeau astfel frumuseţea.

The sons of Arvad and your army were on your walls, all around, and the Gammadim were in your towers. They hung their shields on your walls all around; they perfected your beauty.

12 T arşişul făcea negoţ cu tine pentru că aveai din belşug tot felul de mărfuri. El îţi oferea în schimbul produselor tale argint, fier, cositor şi plumb.

“Tarshish was your customer because of the abundance of all kinds of wealth; with silver, iron, tin and lead they paid for your wares.

13 I avanul, Tubalul şi Meşekul făceau negoţ cu tine, oferindu-ţi în schimbul produselor tale sclavi şi vase de bronz.

Javan, Tubal and Meshech, they were your traders; with the lives of men and vessels of bronze they paid for your merchandise.

14 C ei din Bet-Togarma îţi oferea în schimbul produselor tale cai, armăsari de luptă şi catâri.

Those from Beth-togarmah gave horses and war horses and mules for your wares.

15 R odaniţii făceau negoţ cu tine şi multe alte ostroave aveau parte de marfa ta; ei îţi dădeau în schimb ca plată coarne de fildeş şi de abanos.

The sons of Dedan were your traders. Many coastlands were your market; ivory tusks and ebony they brought as your payment.

16 A ramul făcea negoţ cu tine pentru că aveai o mulţime de bunuri meşteşugăreşti, oferindu-ţi în schimbul produselor tale smarald, purpură, haine brodate, in subţire, coral şi rubin.

Aram was your customer because of the abundance of your goods; they paid for your wares with emeralds, purple, embroidered work, fine linen, coral and rubies.

17 I uda şi ţara lui Israel făcea negoţ cu tine, oferindu-ţi în schimbul produselor tale grâu de Minit, panag, miere, ulei şi balsam.

Judah and the land of Israel, they were your traders; with the wheat of Minnith, cakes, honey, oil and balm they paid for your merchandise.

18 D amascul făcea negoţ cu tine pentru că aveai o mulţime de bunuri meşteşugăreşti şi tot felul de mărfuri din belşug. El îţi oferea vin de Helbon şi lână de Ţahar.

Damascus was your customer because of the abundance of your goods, because of the abundance of all kinds of wealth, because of the wine of Helbon and white wool.

19 D aniţii şi grecii din Uzal făceau negoţ cu tine; în schimbul produselor tale îţi dădeau fier prelucrat, casia şi trestie plăcut mirositoare.

Vedan and Javan paid for your wares from Uzal; wrought iron, cassia and sweet cane were among your merchandise.

20 D edan făcea negoţ cu tine cu învelitori pentru şei.

Dedan traded with you in saddlecloths for riding.

21 A rabia şi toţi prinţii Chedarului erau şi ei printre cei cu care făceai negoţ; ei îţi aduceau oi, berbeci şi capre.

Arabia and all the princes of Kedar, they were your customers for lambs, rams and goats; for these they were your customers.

22 N egustorii din Şeba şi Rama făceau negoţ cu tine, oferindu-ţi în schimbul produselor tale ce era mai bun din tot felul de arome, tot felul de pietre scumpe şi aur.

The traders of Sheba and Raamah, they traded with you; they paid for your wares with the best of all kinds of spices, and with all kinds of precious stones and gold.

23 H aran, Cane, Eden şi negustorii din Şeba, Asiria şi Chilmad făceau negoţ cu tine.

Haran, Canneh, Eden, the traders of Sheba, Asshur and Chilmad traded with you.

24 E i făceau negoţ cu tine, aducând în pieţele tale haine scumpe, materiale de culoare albastră, veşminte brodate, veşminte colorate, legate cu funii împletite şi strâns înnodate.

They traded with you in choice garments, in clothes of blue and embroidered work, and in carpets of many colors and tightly wound cords, which were among your merchandise.

25 C orăbiile de Tarşiş călătoreau ducându-ţi marfa. Erai umplut şi încărcat din plin în inima mărilor.

The ships of Tarshish were the carriers for your merchandise. And you were filled and were very glorious In the heart of the seas.

26 V âslaşii te duseseră la ape adânci, dar vântul de răsărit te va sfărâma în inima mărilor.

“Your rowers have brought you Into great waters; The east wind has broken you In the heart of the seas.

27 B ogăţia ta, produsele tale, marfa ta, marinarii tăi, cârmacii tăi, cei ce-ţi dregeau fisurile, cei ce făceau schimb de mărfuri cu tine, toţi ostaşii pe care-i aveai şi toată mulţimea din mijlocul tău se vor prăbuşi în inima mărilor, în ziua scufundării tale.

“Your wealth, your wares, your merchandise, Your sailors and your pilots, Your repairers of seams, your dealers in merchandise And all your men of war who are in you, With all your company that is in your midst, Will fall into the heart of the seas On the day of your overthrow.

28 L a vuietul ţipetelor cârmacilor tăi ostroavele se vor cutremura.

“At the sound of the cry of your pilots The pasture lands will shake.

29 T oţi cei ce trag la rame, marinarii şi toţi cârmacii de pe mare, se vor da jos din corăbiile lor şi vor sta pe ţărm.

“All who handle the oar, The sailors and all the pilots of the sea Will come down from their ships; They will stand on the land,

30 V or striga cu glas tare din pricina ta şi se vor tângui cu amărăciune; îşi vor arunca cu ţărână pe cap şi se vor tăvăli în cenuşă.

And they will make their voice heard over you And will cry bitterly. They will cast dust on their heads, They will wallow in ashes.

31 S e vor rade pe cap din pricina ta şi se vor îmbrăca cu saci; te vor plânge cu sufletul amărât, bocind cu amar.

“Also they will make themselves bald for you And gird themselves with sackcloth; And they will weep for you in bitterness of soul With bitter mourning.

32 Î n tânguirea lor, vor face o cântare de jale cu privire la tine şi te vor boci astfel: ‘Cine era ca Tir, ca cel ce zace acum în mijlocul mării?’

“Moreover, in their wailing they will take up a lamentation for you And lament over you: ‘Who is like Tyre, Like her who is silent in the midst of the sea?

33 C ând ieşeau mărfurile tale din mijlocul mărilor, săturai multe popoare. Prin mulţimea bogăţiilor şi produselor tale îi îmbogăţeai pe regii pământului.

‘When your wares went out from the seas, You satisfied many peoples; With the abundance of your wealth and your merchandise You enriched the kings of earth.

34 A cum însă eşti sfărâmat de mări, în adâncurile apelor. Încărcătura ta şi toată mulţimea din mijlocul tău s-au scufundat odată cu tine.

‘ Now that you are broken by the seas In the depths of the waters, Your merchandise and all your company Have fallen in the midst of you.

35 T oţi locuitorii ostroavelor sunt înmărmuriţi din pricina ta; regilor lor li s-a zbârlit părul de groază şi li s-au înspăimântat feţele.

‘All the inhabitants of the coastlands Are appalled at you, And their kings are horribly afraid; They are troubled in countenance.

36 N egustorii popoarelor fluieră de uimire din pricina ta. Ai parte de un sfârşit îngrozitor şi nu vei mai exista niciodată!»“

‘The merchants among the peoples hiss at you; You have become terrified And you will cease to be forever.’”’”