1 A cestea sunt numele israeliţilor care au venit în Egipt împreună cu Iacov şi împreună cu familiile lor:

Now these are the names of the sons of Israel who came to Egypt with Jacob; they came each one with his household:

2 R uben, Simeon, Levi şi Iuda,

Reuben, Simeon, Levi and Judah;

3 I sahar, Zabulon şi Beniamin,

Issachar, Zebulun and Benjamin;

4 D an şi Neftali, Gad şi Aşer.

Dan and Naphtali, Gad and Asher.

5 T oţi urmaşii lui Iacov erau în număr de şaptezeci. Iosif se afla deja în Egipt.

All the persons who came from the loins of Jacob were seventy in number, but Joseph was already in Egypt.

6 D upă o vreme, Iosif a murit; apoi au murit toţi fraţii săi şi toată generaţia de atunci.

Joseph died, and all his brothers and all that generation.

7 I sraeliţii s-au înmulţit foarte mult; ei au devenit numeroşi şi au ajuns puternici, astfel încât ţara s-a umplut de ei.

But the sons of Israel were fruitful and increased greatly, and multiplied, and became exceedingly mighty, so that the land was filled with them.

8 P este Egipt s-a ridicat un nou monarh, care nu-l cunoscuse pe Iosif.

Now a new king arose over Egypt, who did not know Joseph.

9 E l a zis poporului său: „Iată că poporul israeliţilor este prea mare şi prea puternic pentru noi.

He said to his people, “Behold, the people of the sons of Israel are more and mightier than we.

10 H aideţi să ne purtăm cu dibăcie faţă de ei, căci altfel se vor înmulţi şi, dacă se va întâmpla să fim în război, s-ar putea să li se alăture duşmanilor noştri, să lupte împotriva noastră şi să fugă din ţară.“

Come, let us deal wisely with them, or else they will multiply and in the event of war, they will also join themselves to those who hate us, and fight against us and depart from the land.”

11 A stfel, au pus peste ei supraveghetori de sclavi, ca să-i asuprească prin poveri grele; în acest fel au zidit Pitomul şi Ramsesul ca cetăţi cu hambare pentru Faraon.

So they appointed taskmasters over them to afflict them with hard labor. And they built for Pharaoh storage cities, Pithom and Raamses.

12 Î nsă cu cât erau ei mai asupriţi, cu atât se înmulţeau şi se răspândeau mai mult; egiptenii au ajuns să se teamă de israeliţi

But the more they afflicted them, the more they multiplied and the more they spread out, so that they were in dread of the sons of Israel.

13 ş i i-au supus la o muncă foarte grea;

The Egyptians compelled the sons of Israel to labor rigorously;

14 l e-au făcut vieţile amare, punându-i să muncească din greu la facerea mortarului, a cărămizilor şi la tot felul de lucrări pe câmp. În toate sarcinile pe care le dădeau israeliţilor, egiptenii erau foarte aspri.

and they made their lives bitter with hard labor in mortar and bricks and at all kinds of labor in the field, all their labors which they rigorously imposed on them.

15 M onarhul Egiptului le-a zis moaşelor evreilor (pe una o chema Şifra, iar pe cealaltă Pua):

Then the king of Egypt spoke to the Hebrew midwives, one of whom was named Shiphrah and the other was named Puah;

16 „ Când vă veţi împlini slujba de moaşe la femeile evreilor şi le veţi vedea pe scaunul de naştere, dacă cel care se va naşte va fi băiat, omorâţi-l, dar dacă va fi fată, lăsaţi-o să trăiască.“

and he said, “When you are helping the Hebrew women to give birth and see them upon the birthstool, if it is a son, then you shall put him to death; but if it is a daughter, then she shall live.”

17 Î nsă moaşele s-au temut de Dumnezeu şi n-au făcut cum le-a poruncit monarhul Egiptului, ci au lăsat şi băieţii să trăiască.

But the midwives feared God, and did not do as the king of Egypt had commanded them, but let the boys live.

18 M onarhul Egiptului le-a chemat pe moaşe şi le-a întrebat: – De ce aţi făcut acest lucru şi i-aţi lăsat şi pe băieţi să trăiască?

So the king of Egypt called for the midwives and said to them, “Why have you done this thing, and let the boys live?”

19 M oaşele i-au răspuns lui Faraon: – Deoarece femeile evreilor nu sunt ca şi femeile egiptene; ele sunt vânjoase şi nasc înainte ca moaşa să ajungă la ele.

The midwives said to Pharaoh, “Because the Hebrew women are not as the Egyptian women; for they are vigorous and give birth before the midwife can get to them.”

20 D umnezeu le-a făcut bine moaşelor, iar poporul s-a înmulţit şi a ajuns foarte puternic.

So God was good to the midwives, and the people multiplied, and became very mighty.

21 P entru că moaşele s-au temut de Dumnezeu, El le-a întemeiat familii.

Because the midwives feared God, He established households for them.

22 A poi Faraon a poruncit întregului său popor: „Aruncaţi în Nil orice băiat care li se va naşte evreilor! Doar pe fete să le lăsaţi să trăiască!“

Then Pharaoh commanded all his people, saying, “ Every son who is born you are to cast into the Nile, and every daughter you are to keep alive.”