1 A cestea sunt numele israeliţilor care au venit în Egipt împreună cu Iacov şi împreună cu familiile lor:

Ето имената на синовете на Израиля, които дойдоха в Египет заедно с Якова; всеки дойде с челядта си:

2 R uben, Simeon, Levi şi Iuda,

Рувим, Симеон, Левий и Юда,

3 I sahar, Zabulon şi Beniamin,

Исахар, Завулон, и Вениамин,

4 D an şi Neftali, Gad şi Aşer.

Дан и Нефталим, Гад и Асир.

5 T oţi urmaşii lui Iacov erau în număr de şaptezeci. Iosif se afla deja în Egipt.

Всичките човеци, които излязоха из чреслата на Якова бяха седемдесет души; а Иосиф беше вече в Египет.

6 D upă o vreme, Iosif a murit; apoi au murit toţi fraţii săi şi toată generaţia de atunci.

И умря Иосиф, всичките му братя, и цялото онова поколение.

7 I sraeliţii s-au înmulţit foarte mult; ei au devenit numeroşi şi au ajuns puternici, astfel încât ţara s-a umplut de ei.

А потомците на Израиля се наплодиха и размножиха, увеличиха се и толкова много се засилиха, щото земята се изпълни от тях.

8 P este Egipt s-a ridicat un nou monarh, care nu-l cunoscuse pe Iosif.

Тогава се възцари над Египет нов цар, който не познаваше Иосифа.

9 E l a zis poporului său: „Iată că poporul israeliţilor este prea mare şi prea puternic pentru noi.

И той рече на людете си: Вижте, тия люде, израилтяните са по-много и по-силни от нас;

10 H aideţi să ne purtăm cu dibăcie faţă de ei, căci altfel se vor înmulţi şi, dacă se va întâmpla să fim în război, s-ar putea să li se alăture duşmanilor noştri, să lupte împotriva noastră şi să fugă din ţară.“

елате, да постъпим разумно спрямо тях, за да се не размножават, да не би, в случай на война, да се съединят и те с неприятелите ни, да воюват против нас и да си отидат от земята.

11 A stfel, au pus peste ei supraveghetori de sclavi, ca să-i asuprească prin poveri grele; în acest fel au zidit Pitomul şi Ramsesul ca cetăţi cu hambare pentru Faraon.

Затова поставиха над тях настойници, които да ги измъчват с тежък труд; и те съзидаха на Фараона Питом и Рамесий, градове за житници.

12 Î nsă cu cât erau ei mai asupriţi, cu atât se înmulţeau şi se răspândeau mai mult; egiptenii au ajuns să se teamă de israeliţi

Но колкото повече ги измъчваха, толкова повече те се размножаваха и се разширяваха, така че египтяните се отвращаваха от израилтяните.

13 ş i i-au supus la o muncă foarte grea;

Затова египтяните караха жестоко израилтяните да работят;

14 l e-au făcut vieţile amare, punându-i să muncească din greu la facerea mortarului, a cărămizilor şi la tot felul de lucrări pe câmp. În toate sarcinile pe care le dădeau israeliţilor, egiptenii erau foarte aspri.

огорчаваха живота им с тежка работа, да правят кал и кирпичи и да вършат всякакъв вид полска работа, всичките работи, с които ги караха да работят, бяха твърде тежки.

15 M onarhul Egiptului le-a zis moaşelor evreilor (pe una o chema Şifra, iar pe cealaltă Pua):

При това, египетският цар заръча на еврейските баби, (от които едната се именуваше Шифра, а другата Фуа), като им каза:

16 „ Când vă veţi împlini slujba de moaşe la femeile evreilor şi le veţi vedea pe scaunul de naştere, dacă cel care se va naşte va fi băiat, omorâţi-l, dar dacă va fi fată, lăsaţi-o să trăiască.“

Когато бабувате на еврейките и видите, че раждат, ако родят син, убивайте го, но ако родят дъщеря, тогава нека живее.

17 Î nsă moaşele s-au temut de Dumnezeu şi n-au făcut cum le-a poruncit monarhul Egiptului, ci au lăsat şi băieţii să trăiască.

Но бабите се бояха от Бога, та не правеха каквото им заръча египетския цар, а оставяха живи мъжките деца.

18 M onarhul Egiptului le-a chemat pe moaşe şi le-a întrebat: – De ce aţi făcut acest lucru şi i-aţi lăsat şi pe băieţi să trăiască?

Тогава египетския цар повика бабите и им рече: Защо правите това та оставяте живи мъжките деца?

19 M oaşele i-au răspuns lui Faraon: – Deoarece femeile evreilor nu sunt ca şi femeile egiptene; ele sunt vânjoase şi nasc înainte ca moaşa să ajungă la ele.

И бабите казаха на Фараона: Понеже еврейките не са като египтянките; защото са пъргави и раждат преди да дойдат бабите при тях.

20 D umnezeu le-a făcut bine moaşelor, iar poporul s-a înmulţit şi a ajuns foarte puternic.

Затова Бог правеше добро на бабите. А людете се размножаваха и засилваха твърде много.

21 P entru că moaşele s-au temut de Dumnezeu, El le-a întemeiat familii.

И понеже бабите се бояха от Бога, Той им направи домове.

22 A poi Faraon a poruncit întregului său popor: „Aruncaţi în Nil orice băiat care li se va naşte evreilor! Doar pe fete să le lăsaţi să trăiască!“

Тогава Фараон заръча на всичките си люде, като каза: Всеки син, който се роди на евреите, хвърляйте го в Нил, а всяка дъщеря оставяйте жива.