1 C ând a văzut Isus mulţimile, a urcat pe munte şi S-a aşezat jos. Ucenicii Săi au venit la El,

А Исус като видя множествата, възкачи се на хълма; и когато седна, учениците Му дойдоха при Него.

2 i ar El a început să vorbească şi să-i înveţe astfel:

И като отвори устата Си поучаваше ги казвайки:

3 „ Ferice de cei săraci în duh, căci a lor este Împărăţia Cerurilor!

Блажени нищите по дух, защото е тяхно небесното царство.

4 F erice de cei îndureraţi, căci ei vor fi mângâiaţi!

Блажени скърбящите, защото те ще се утешат.

5 F erice de cei blânzi, căci ei vor moşteni pământul!

Блажени кротките, защото те ще наследят земята.

6 F erice de cei flămânzi şi însetaţi după dreptate, căci ei vor fi săturaţi!

Блажени които гладуват и жадуват за правдата, защото те ще се наситят.

7 F erice de cei milostivi, căci ei vor avea parte de milă!

Блажени милостивите, защото на тях ще се показва милост.

8 F erice de cei cu inima curată, căci ei Îl vor vedea pe Dumnezeu!

Блажени чистите по сърце, защото те ще видят Бога.

9 F erice de cei împăciuitori, căci ei vor fi numiţi fii ai lui Dumnezeu!

Блажени миротворците, защото те ще се нарекат Божии чада.

10 F erice de cei persecutaţi din pricina dreptăţii, căci a lor este Împărăţia Cerurilor!

Блажени гонените заради правдата, защото е тяхно небесното царство.

11 F erice de voi când oamenii vă insultă, vă persecută şi spun tot felul de lucruri rele, (minţind) împotriva voastră, din pricina Mea!

Блажени сте, когато ви хулят и ви гонят, и говорят против вас лъжливо, всякакво зло заради Мене;

12 B ucuraţi-vă şi veseliţi-vă, pentru că răsplata voastră este mare în ceruri! Căci tot aşa i-au persecutat şi pe profeţii dinaintea voastră! Sarea pământului şi lumina lumii

радвайте се и веселете се, защото голяма е наградата ви на небесата, понеже така гониха пророците, които бяха преди вас.

13 V oi sunteţi sarea pământului. Dar dacă sarea îşi pierde gustul, prin ce va fi făcută din nou sărată?! Nu mai este bună la nimic, decât să fie aruncată afară şi călcată în picioare de oameni.

Вие сте солта на земята. Но ако солта обезсолее, с какво ще се осоли? Тя вече за нищо не струва, освен да се изхвърли вън и да се тъпче от хората.

14 V oi sunteţi lumina lumii. O cetate aşezată pe un munte nu poate să rămână ascunsă.

Вие сте виделината на света. Град поставен на хълм не може да се укрие.

15 Ş i nimeni nu aprinde un felinar ca să-l pună sub un oboroc, ci îl pune pe un suport şi astfel el luminează tuturor celor din casă.

И когато запалят светило, не го турят под шиника, а на светилника, и то свети на всички, които са вкъщи.

16 T ot aşa să lumineze şi lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune şi să-L slăvească pe Tatăl vostru, Care este în ceruri. Isus şi împlinirea Legii

Също така нека свети вашата виделина пред човеците, за да виждат добрите ви дела, и да прославят вашия Отец, Който е на небесата.

17 S ă nu credeţi că am venit să anulez Legea sau Profeţii! Nu am venit să anulez, ci să împlinesc.

Да не мислите, че съм дошъл да разруша закона или пророците; не съм дошъл да разруша, но да изпълня.

18 C ăci adevărat vă spun că, atâta vreme cât nu vor trece cerul şi pământul, nici măcar o iotă sau o parte a vreunei litere nu va fi înlăturată din Lege, înainte să se întâmple toate lucrurile.

Защото истина ви казвам: Докле премине небето и земята, ни една йота, ни една точка от закона няма да премине, докато всичко не се сбъдне.

19 A şa că oricine încalcă una din cele mai mici din aceste porunci şi îi învaţă şi pe alţii să facă la fel va fi numit cel mai mic în Împărăţia Cerurilor. Dar oricine le împlineşte şi îi învaţă şi pe alţii să facă la fel va fi numit mare în Împărăţia Cerurilor.

И тъй, който наруши една от тия най-малки заповеди, и научи така човеците, най-малък ще се нарече в небесното царство; а който ги изпълни и научи така човеците, той ще се нарече велик в небесното царство.

20 C ăci vă spun că, dacă dreptatea voastră nu o întrece pe cea a cărturarilor şi a fariseilor, cu nici un chip nu veţi intra în Împărăţia Cerurilor. Despre mânie şi ucidere

Защото казвам ви, че ако вашата правда не надмине правдата на книжниците и фарисеите, никак няма да влезете в небесното царство.

21 A ţi auzit că li s-a zis celor din vechime: «Să nu ucizi! Oricine ucide va cădea sub pedeapsa judecăţii».

Чули сте, че е било казано на старовременните: “Не убивай; и който убие излага се на съд”.

22 D ar Eu vă spun că oricine se mânie pe fratele său va cădea sub pedeapsa judecăţii şi oricine îi va zice fratelui său: «Prostule! » va cădea sub pedeapsa Sinedriului; iar cel ce-i va zice: «Nebunule!» va cădea sub pedeapsa focului Gheenei.

А пък Аз ви казвам, че всеки, който се гневи на брата си, излага се на съд; и който рече на брата си Рака(Безделниче), излага се на Синедриона; а който му рече: Бунтовни безумецо, излага се на огнения пъкъл.

23 A şa că, dacă îţi aduci darul la altar şi acolo îţi aminteşti că fratele tău are ceva împotriva ta,

И тъй, като принасяш дара си на олтара, ако там си спомниш, че брат ти има нещо против тебе,

24 l asă-ţi darul acolo, înaintea altarului, şi du-te mai întâi să te împaci cu fratele tău. Apoi vino şi adu-ţi darul.

Остави дара си там пред олтара, и иди, първо се помири с брата си, тогава дойди и принеси дара си.

25 C aută să te împaci cât mai repede cu acuzatorul tău, câtă vreme eşti cu el pe drum, ca nu cumva acuzatorul tău să te dea pe mâna judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna temnicerului şi să fii aruncat în închisoare!

Спогаждай се с противника си по-скоро, докато си на пътя с него към съдилището, да не би противникът ти да те предаде на съдията, а съдията те предаде на служителя, и да бъдеш хвърлен в тъмница.

26 A devărat îţi spun că nu vei ieşi de acolo până când nu vei fi plătit şi ultimul codrantes! Despre adulter şi divorţ

Истина ти казвам: Никак няма да излезеш оттам докле не изплатиш и последния кодрант.

27 A ţi auzit că s-a zis: «Să nu comiţi adulter!».

Чули сте, че е било казано: “Не прелюбодействувай”.

28 D ar Eu vă spun că oricine se uită cu poftă la o femeie a şi comis adulter cu ea în inima lui.

Но Аз ви казвам, че всеки, който гледа жена, за да я пожелае, вече е прелюбодействувал с нея в сърцето си.

29 D eci, dacă ochiul tău cel drept te face să păcătuieşti, scoate-l afară şi aruncă-l, căci este spre folosul tău să-ţi pierzi unul din mădulare, decât să-ţi fie aruncat în Gheenă tot trupul.

Ако дясното ти око те съблазнява, извади го и хвърли го; защото по-добре е за тебе да погине една от телесните ти части, а не цялото ти тяло да бъде хвърлено в пъкъла.

30 I ar dacă mâna ta cea dreaptă te face să păcătuieşti, taie-o şi arunc-o, căci este spre folosul tău să-ţi pierzi unul din mădulare, decât să-ţi meargă în Gheenă tot trupul.

И ако дясната ти ръка те съблазнява, отсечи я и хвърли я: защото по-добре е за тебе да погине една от телесните ти части, а не цялото ти тяло да отиде в пъкъла.

31 S -a mai zis: «Oricine divorţează de soţia lui să-i dea o carte de despărţire».

Още било казано: “Който си напусне жената, нека й даде разводно писмо”.

32 D ar Eu vă spun că oricine divorţează de soţia lui, în afară de cazul în care este vorba de imoralitate, o împinge să comită adulter, iar cel ce se căsătoreşte cu o femeie divorţată comite şi el adulter. Despre jurăminte

А пък Аз ви казвам, че всеки, който напусне жена си, освен по причина на прелюбодейство, прави я да прелюбодействува; и който се ожени за нея, когато бъде напусната, той прелюбодействува.

33 D in nou, aţi auzit că li s-a zis celor din vechime: «Să nu juri fals, ci să împlineşti faţă de Domnul jurămintele tale».

Чули сте още, че е било казано на старовременните: “Не си престъпвай клетвата, но изпълнявай пред Господа клетвите си”.

34 D ar Eu vă spun să nu juraţi deloc: nici pe cer, pentru că este tronul lui Dumnezeu;

Но Аз ви казвам: Никак да се не кълнете; нито в небето, защото то е престол на Бога;

35 n ici pe pământ, pentru că este aşternutul picioarelor Lui; nici pe Ierusalim, pentru că este cetatea marelui Împărat;

нито в земята, защото е подножието Му; нито в Ерусалим, защото е град на великия Цар.

36 s ă nu juri nici măcar pe capul tău, pentru că nu poţi face nici măcar un fir de păr alb sau negru.

Нито в главата си да се не кълнеш, защото не можеш направи ни един косъм бял или черен.

37 V orbirea voastră să fie astfel: «Da» să fie «Da» şi «Nu» să fie «Nu». Ce trece peste aceste cuvinte vine de la cel rău. Despre răzbunare

Но говорът ви да бъде: Да, да; Не, не; а каквото е повече от това, е от лукавия.

38 A ţi auzit că s-a zis: «Ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte».

Чули сте, че е било казано: “Око за око, зъб за зъб”.

39 D ar Eu vă spun să nu vă împotriviţi celui ce vă face rău. Ci aceluia care te loveşte peste obrazul drept, întoarce-i-l şi pe celălalt.

А пък Аз ви казвам: Не се противете на злия човек; но, ако те плесне някой по дясната буза, обърни му и другата.

40 C elui ce vrea să te dea în judecată şi să-ţi ia tunica, lasă-i şi haina,

На тогова, който би поискал да се съди с тебе и да ти вземе ризата, остави му и горната дреха.

41 i ar dacă cineva te obligă să mergi cu el o milă, mergi cu el două mile.

Който те принуди да вървиш с него една миля, иди с него две.

42 C elui ce-ţi cere, dă-i, iar pe cel ce vrea să se împrumute de la tine să nu-l refuzi. Iubirea duşmanilor

Дай на оногова, който проси от тебе; и не се отвръщай от оногова, който ти иска на заем.

43 A ţi auzit că s-a zis: «Să-l iubeşti pe semenul tău şi să-l urăşti pe duşmanul tău».

Чули сте, че е било казано: “Обичай ближния си, а мрази неприятеля си”.

44 D ar Eu vă spun: iubiţi-vă duşmanii şi rugaţi-vă pentru cei ce vă persecută,

Но Аз ви казвам: Обичайте неприятелите си и молете се за тия, които ви гонят;

45 c a să fiţi astfel fii ai Tatălui vostru, Care este în ceruri! Căci El face să răsară soarele Lui şi peste cei răi, şi peste cei buni şi trimite ploaie şi peste cei drepţi, şi peste cei nedrepţi.

за да бъдете чада на вашия Отец, Който е на небесата; защото Той прави слънцето Си да изгрява на злите и на добрите, и дава дъжд на праведните и на неправедните.

46 D acă-i iubiţi doar pe cei ce vă iubesc, ce răsplată veţi avea? Oare colectorii de taxe nu fac la fel?

Защото, ако обичате само ония, които обичат вас, каква награда ви се пада? Не правят ли това и бирниците?

47 Ş i dacă vă întâmpinaţi cu dragoste doar fraţii, ce lucru neobişnuit faceţi? Oare neamurile nu fac la fel?

И ако поздравявате само братята си, какво особено правите? Не правят ли това и езичниците?

48 F iţi deci desăvârşiţi, aşa cum şi Tatăl vostru cel ceresc este desăvârşit!

И тъй бъдете съвършени и вие, както е съвършен вашият небесен Отец.