1 Î n ziua aceea s-a citit în auzul poporului din Cartea lui Moise şi s-a găsit scris în ea că amonitului şi moabitului le este interzisă pe veci intrarea în adunarea lui Dumnezeu,

В същия ден като чакаха Моисеевата книга и людете слушаха, намери се писано в нея, че амонците и моавците не трябваше никога да влизат в Божието общество,

2 d eoarece nu i-au întâmpinat pe israeliţi cu pâine şi cu apă, ci l-au tocmit pe Balaam împotriva lor, ca să-i blesteme. Cu toate acestea, Dumnezeu a schimbat blestemul în binecuvântare.

защото не посрещнаха израилтяните с хляб и вода, а наеха против тях Валаама, за да ги прокълне; обаче нашият Бог обърна проклетията в благословение.

3 C ând au auzit ce spune Legea, i-au separat de ceilalţi pe toţi cei din Israel cu descendenţă amestecată. Reforma morală aprofundată

И като чуха закона, отлъчиха от Израиля всичките чужденци смесени с него.

4 Î nainte de aceasta, preotul Eliaşib, care era responsabil cu cămările din Templul lui Dumnezeu şi rudă cu Tobia,

А въпреки това, свещеник Елиасив, който надзираваше стаите на дома на нашия Бог, като беше сродник на Товия,

5 î i pregătise acestuia o încăpere mare, chiar acolo unde se obişnuia mai demult să se pună darurile de bunăvoie, tămâia, vasele, zeciuiala din grâne, din must şi din ulei care era rânduită leviţilor, cântăreţilor şi portarilor, precum şi contribuţia pentru preoţi.

Приготви за него голяма стая, гдето по-напред туряха хлебните приноси, ливана, вещите и десетъците от житото, от виното и от дървеното масло, които бяха определени за левитите, за певците и за вратарите, също и приносите за свещениците.

6 E u nu eram la Ierusalim când se întâmplau toate acestea, căci mă întorsesem la împărat în al treizeci şi doilea an de domnie al lui Artaxerxes, împăratul Babilonului. După o vreme i-am cerut împăratului învoire

Но когато ставало всичко това, аз не бях в Ерусалим; защото в тридесет и втората година на вавилонския цар Артаксеркс, отидох при царя. И подир известно време, като изпросих позволение от царя,

7 ş i m-am întors la Ierusalim. Am descoperit atunci răul pe care-l făcuse Eliaşib, pregătindu-i lui Tobia o încăpere în curţile Templului lui Dumnezeu.

пак дойдох в Ерусалим, и научих се за злото, което Елиасив беше сторил относно Товия като приготвил за него стая в дворовете на Божия дом.

8 M -am supărat foarte tare şi am aruncat afară din încăpere toate lucrurile lui Tobia.

И стана ми много мъчно; за това, изхвърлих вън от стаята всичката покъщнина на Товия.

9 A m dat porunci să se cureţe încăperile şi am pus iarăşi acolo vasele de slujbă ale Templului lui Dumnezeu, darurile de bunăvoie şi tămâia.

Тогава заповядах, та очистиха стаите, и пак внесох там вещите на Божия дом, хлебните приноси и ливана.

10 A m mai aflat că nu s-au mai dat părţile rânduite pentru leviţi, astfel încât leviţii şi cântăreţii care se ocupau de slujbă s-au întors fiecare la moşia lui.

После забелязах, че дяловете на левитите не били им давани, така щото левитите и певците, които вършеха работата на служенето, бяха побягнали всеки в селото си.

11 I -am mustrat pe dregători, zicându-le: „De ce aţi părăsit Templul lui Dumnezeu?“ Apoi i-am adunat pe leviţi şi pe cântăreţi şi i-am pus din nou în slujbele lor.

Тогава изобличих по-главните мъже, като рекох: Защо е оставен Божият дом? И събрах побягналите служители та ги поставих на местата им.

12 T oţi cei din Iuda au început iarăşi să-şi aducă în magazii zeciuiala din grâne, din must şi din ulei.

Тогава целият Юда донесе във влагалищата десетъка от житото, от виното и от дървеното масло.

13 I -am numit responsabili peste magazii pe preotul Şelemia, pe scribul Ţadok, pe levitul Pedaia, iar pe Zacur, fiul lui Matania, l-am pus ca ajutor al lor, căci ei erau recunoscuţi ca fiind oameni de încredere. Ei urmau să împartă rudelor lor bunurile din magazii.

И поставих за пазители на влагалищата свещеник Селемия и секретаря Садок и от левитите Федаия, и при тях Анана син на Закхура, син на Матания, защото се считаха за верни; и работата им бе да раздават на братята си.

14 „ Adu-Ţi aminte de mine, Dumnezeul meu, şi nu-mi uita faptele pe care le-am făcut pentru Templul lui Dumnezeu şi pentru rânduielile de acolo!“

Помни ме, Боже мой, за това, и не заличавай добрините, които сторих за дома на моя Бог и за наредбите Му.

15 T ot în zilele acelea am văzut pe unii din Iuda călcând în teasc în ziua de Sabat şi pe alţii aducând snopi sau încărcând pe măgari burdufuri de vin, struguri, smochine şi tot felul de poveri, pentru a le aduce la Ierusalim în ziua de Sabat şi i-am mustrat chiar în ziua în care îşi vindeau mărfurile.

През ония дни видях неколцина в Юда, че в събота тъпчеха грозде в лина, внасяха снопи и товареха на осли вино, грозде, смокини и всякакви товари, които докарваха в Ерусалим в съботен ден; и аз заявих против тях, когато така продаваха храна.

16 M ai erau şi nişte tirieni care locuiau acolo şi care aduseseră peşte şi tot felul de mărfuri. Ei le vindeau la Ierusalim celor din Iuda, tot în ziua de Sabat.

Също и тиряните, които живееха в града, донасяха риби и всякакви стоки та продаваха в събота на юдейците в Ерусалим.

17 I -am mustrat pe nobilii lui Iuda, zicându-le: „Ce înseamnă această faptă rea pe care o faceţi, pângărind ziua de Sabat?

Тогава изобличих Юдовите благородни, като им рекох: Какво е това зло, което правите, като осквернявате съботния ден?

18 O are nu aşa au făcut şi strămoşii voştri, de a adus Dumnezeul nostru asupra noastră şi asupra cetăţii acesteia tot acest necaz? Pângărind Sabatul nu faceţi decât să aduceţi mai multă mânie împotriva lui Israel!“

Не постъпиха ли така бащите ви, така щото нашият Бог докара всичкото това зло на нас и на тоя град? А пък вие умножавате гняв върху Израиля като осквернявате съботата.

19 A poi am poruncit ca, atunci când umbra cade asupra porţilor Ierusalimului, înainte de a începe Sabatul, să se închidă porţile. Am mai dat poruncă să nu se deschidă până după Sabat. Am pus la porţi pe unii dintre slujitorii mei, ca să nu permită intrarea poverilor în cetate în timpul zilei de Sabat.

Затова, когато почна да мръкнува в ерусалимските порти преди съботата, заповядах да се затворят вратите, и заповядах да се не отварят до подир съботота; и поставих на портите неколцина от моите слуги, за да не се внася никакъв товар в съботен ден.

20 N egustorii şi vânzătorii de tot felul de mărfuri au înnoptat însă în afara Ierusalimului o dată, chiar de două ori.

Тогава един-два пъти търговците и продавачите на всякакви стоки пренощуваха вън от Ерусалим.

21 I -am mustrat zicându-le: „De ce aţi înnoptat lângă zid? Dacă mai faceţi aşa, voi pune mâna pe voi!“ Şi de atunci nu au mai venit în ziua de Sabat.

Аз, прочее, заявих против тях, като им рекох: Защо нощувате пред стената? Ако повторите, ще туря ръка на вас. От тогава не дойдоха вече в събота.

22 A m poruncit leviţilor care se sfinţiseră să preia sarcina păzirii porţilor, să sfinţească ziua de Sabat. „Pentru toate acestea, adu-Ţi aminte de mine, Dumnezeul meu, şi îndură-te de mine, după marea Ta îndurare!“

И заповядах на левитите да се очистват и да дохождат да вардят портите, за да освещават съботния ден. Помни ме, Боже мой, и за това, и смили се за мене според голямата Си милост.

23 T ot pe atunci am mai văzut că unii iudei se căsătoriseră cu femei aşdodite, amonite şi moabite.

После, в ония дни видях юдеите, които бяха взели жени азотки, амонки и моавки,

24 J umătate din fiii lor vorbeau limba aşdodită şi nu ştiau să vorbească iudaica, ci doar limba unui popor sau altul.

чиито деца говореха половин азотски, а не знаеха да говорят юдейски, но приказваха по езика на всеки от ония народи.

25 I -am mustrat, i-am blestemat, i-am pălmuit chiar pe unii dintre bărbaţi şi le-am smuls părul. I-am pus să jure pe Dumnezeu astfel: „Nu ne vom mărita fiicele cu fiii popoarelor şi nu ne vom căsători nici fiii, nici chiar noi înşine, cu fiicele lor!“

И изобличих ги, проклех ги, бих неколцина от тях, оскубах им космите и заклех ги в Бога, като казах: Да не давате дъщерите си на синовете им, и да не вземате от техните дъщери за синовете си или за себе си.

26 A poi le-am spus: „Oare nu în felul acesta a păcătuit Solomon, regele lui Israel? Nu era nici un alt rege ca el între toate neamurile şi era iubit de Dumnezeu. Dumnezeu îl pusese rege peste tot Israelul, însă cu toate acestea şi pe el l-au atras în păcat femeile străine.

Не съгреши ли така Израилевият цар Соломон? Ако и да не е имало между много народи цар подобен на него, който беше възлюбен от своя Бог, и когото Бог направи цар над целия Израил, но и него чужденките жени накараха да съгреши.

27 Ş i acum trebuie să mai auzim şi despre voi că săvârşiţi acest mare rău şi că păcătuiţi împotriva Dumnezeului nostru, căsătorindu-vă cu femei străine?“

А ние да позволим ли на вас да вършите всичко това голямо зло, да ставате престъпници против нашия Бог, като вземате чужденки жени?

28 U nul dintre urmaşii lui Ioiada, fiul marelui preot Eliaşib, era ginerele horonitului Sanbalat. Prin urmare, l-am izgonit de la mine.

И един от синовете на Иодая, син на първосвещеник Елиасива, беше зет на оронеца Санавалат; затова го изпъдих от мене.

29 „ Adu-Ţi aminte de ei, Dumnezeul meu, pentru faptul că au întinat preoţia şi legământul preoţilor şi al leviţilor!“

Спомни си за тях, Боже мой, защото са осквернили свещенството и завета на свещенството и левитите.

30 I -am curăţit pe preoţi şi pe leviţi de orice străin şi i-am aşezat la datoriile lor, pe fiecare în slujba lui.

Така ги очистих от всичките чужденци, и определих отреди за свещениците и левитите, за всекиго работата му;

31 A m mai făcut rânduială atât cu privire la lemnele aduse ca dar, la vremuri hotărâte, cât şi cu privire la primele roade. „Adu-Ţi aminte de mine, Dumnezeul meu, spre bine!“

наредих и за приноса на дърва в определени времена, за първите плодове. Помни ме, Боже мой, за добро.