1 A poi Domnul i-a zis lui Moise:

Now the Lord spoke to Moses, saying,

2 „ Spune-le israeliţilor să se întoarcă şi să-şi aşeze tabăra lângă Pi-Hahirot, între Migdol şi mare, faţă în faţă cu Baal-Ţefon; să vă aşezaţi tabăra lângă mare, faţă în faţă cu Baal-Ţefon.

“Tell the sons of Israel to turn back and camp before Pi-hahiroth, between Migdol and the sea; you shall camp in front of Baal-zephon, opposite it, by the sea.

3 F araon va zice despre israeliţi: «Rătăcesc fără ţintă prin ţară, îi înghite pustia.»

For Pharaoh will say of the sons of Israel, ‘They are wandering aimlessly in the land; the wilderness has shut them in.’

4 E u îi voi împietri inima lui Faraon şi el îi va urmări; însă Îmi voi aduce slavă de pe urma lui Faraon şi a întregii lui oştiri. Egiptenii vor recunoaşte astfel că Eu sunt Domnul. “ Şi ei au făcut întocmai.

Thus I will harden Pharaoh’s heart, and he will chase after them; and I will be honored through Pharaoh and all his army, and the Egyptians will know that I am the Lord.” And they did so.

5 C ând i s-a spus monarhului egiptean că poporul a fugit, Faraon şi slujitorii săi s-au răzgândit cu privire la israeliţi, zicând: „Cum de-am putut să-l lăsăm pe Israel să plece şi să nu ne mai slujească?“

When the king of Egypt was told that the people had fled, Pharaoh and his servants had a change of heart toward the people, and they said, “What is this we have done, that we have let Israel go from serving us?”

6 F araon şi-a pregătit carul şi şi-a luat oştirea cu el;

So he made his chariot ready and took his people with him;

7 a luat şase sute de care alese şi toate celelalte care ale Egiptului, fiecare cu propria lui căpetenie.

and he took six hundred select chariots, and all the other chariots of Egypt with officers over all of them.

8 D omnul a împietrit inima lui Faraon, monarhul Egiptului, astfel că acesta a început să-i urmărească pe israeliţi; în acest timp, israeliţii îşi continuau drumul cu îndrăzneală.

The Lord hardened the heart of Pharaoh, king of Egypt, and he chased after the sons of Israel as the sons of Israel were going out boldly.

9 E giptenii i-au urmărit cu toţi caii şi carele lui Faraon, cu călăreţii şi oştirea acestuia. I-au ajuns tocmai când aveau tabăra aşezată lângă mare, lângă Pi-Hahirot, faţă în faţă cu Baal-Ţefon.

Then the Egyptians chased after them with all the horses and chariots of Pharaoh, his horsemen and his army, and they overtook them camping by the sea, beside Pi-hahiroth, in front of Baal-zephon.

10 Î n timp ce Faraon se apropia, israeliţii îi priveau pe egipteni mărşăluind înspre ei. Atunci s-au temut şi au început să strige către Domnul.

As Pharaoh drew near, the sons of Israel looked, and behold, the Egyptians were marching after them, and they became very frightened; so the sons of Israel cried out to the Lord.

11 A poi i-au zis lui Moise: – Pentru că nu mai erau morminte în Egipt ne-ai adus să murim în pustie? Ce ne-ai făcut scoţându-ne din Egipt?

Then they said to Moses, “Is it because there were no graves in Egypt that you have taken us away to die in the wilderness? Why have you dealt with us in this way, bringing us out of Egypt?

12 N u-ţi spuneam noi în Egipt să ne laşi să lucrăm pentru egipteni? Ar fi fost mult mai bine pentru noi să lucrăm pentru egipteni decât să murim în pustie.

Is this not the word that we spoke to you in Egypt, saying, ‘ Leave us alone that we may serve the Egyptians’? For it would have been better for us to serve the Egyptians than to die in the wilderness.” The Sea Is Divided

13 D ar Moise i-a zis poporului: – Nu vă temeţi, staţi fermi şi veţi vedea eliberarea pe care Domnul v-o va da azi, pentru că pe egiptenii pe care îi vedeţi azi nu-i veţi mai vedea.

But Moses said to the people, “ Do not fear! Stand by and see the salvation of the Lord which He will accomplish for you today; for the Egyptians whom you have seen today, you will never see them again forever.

14 D omnul se va lupta pentru voi; voi trebuie doar să tăceţi.

The Lord will fight for you while you keep silent.”

15 A poi Domnul i-a zis lui Moise: „De ce strigi către Mine? Spune poporului să meargă înainte.

Then the Lord said to Moses, “Why are you crying out to Me? Tell the sons of Israel to go forward.

16 T u să-ţi ridici toiagul şi să-ţi întinzi mâna spre mare, iar ea se va despărţi şi israeliţii vor trece prin mijlocul mării ca pe uscat.

As for you, lift up your staff and stretch out your hand over the sea and divide it, and the sons of Israel shall go through the midst of the sea on dry land.

17 A poi voi împietri inimile egiptenilor şi aceştia vor merge după ei; astfel Îmi voi aduce slavă de pe urma lui Faraon, a întregii lui oştiri, a carelor şi a călăreţilor lui.

As for Me, behold, I will harden the hearts of the Egyptians so that they will go in after them; and I will be honored through Pharaoh and all his army, through his chariots and his horsemen.

18 E giptenii vor recunoaşte că Eu sunt Domnul, atunci când Îmi voi aduce slavă de pe urma lui Faraon, a carelor şi călăreţilor lui.“

Then the Egyptians will know that I am the Lord, when I am honored through Pharaoh, through his chariots and his horsemen.”

19 Î ngerul Domnului, Care mergea înaintea taberei lui Israel, Şi-a schimbat locul şi a început să meargă în spatele israeliţilor. Stâlpul de nor şi-a schimbat locul şi, din faţa lor, a început să meargă în spatele lor.

The angel of God, who had been going before the camp of Israel, moved and went behind them; and the pillar of cloud moved from before them and stood behind them.

20 E l s-a aşezat între tabăra egiptenilor şi tabăra lui Israel. Noaptea, norul era întunecos într­o parte şi luminos în cealaltă. Astfel, cele două tabere nu s-au apropiat una de cealaltă întreaga noapte.

So it came between the camp of Egypt and the camp of Israel; and there was the cloud along with the darkness, yet it gave light at night. Thus the one did not come near the other all night.

21 A poi Moise şi-a întins mâna spre mare. Domnul a pus marea în mişcare printr-un vânt puternic dinspre răsărit, care a despărţit apele şi a făcut din mare pământ uscat.

Then Moses stretched out his hand over the sea; and the Lord swept the sea back by a strong east wind all night and turned the sea into dry land, so the waters were divided.

22 I sraeliţii au trecut prin mijlocul mării ca pe pământ uscat, apele făcându-se zid la dreapta şi la stânga lor.

The sons of Israel went through the midst of the sea on the dry land, and the waters were like a wall to them on their right hand and on their left.

23 E giptenii i-au urmărit şi toţi caii lui Faraon, carele şi călăreţii lui au intrat după ei în mare.

Then the Egyptians took up the pursuit, and all Pharaoh’s horses, his chariots and his horsemen went in after them into the midst of the sea.

24 S pre dimineaţă Domnul s-a uitat din stâlpul de foc şi din nor la oştirea egiptenilor şi a adus învălmăşeală în rândul acestora.

At the morning watch, the Lord looked down on the army of the Egyptians through the pillar of fire and cloud and brought the army of the Egyptians into confusion.

25 A făcut ca roţile de la carele lor să cadă, astfel că egiptenii au început să le mânuiască cu greutate. Ei au zis: „Să fugim dinaintea lui Israel căci Domnul se luptă pentru ei împotriva Egiptului!“

He caused their chariot wheels to swerve, and He made them drive with difficulty; so the Egyptians said, “Let us flee from Israel, for the Lord is fighting for them against the Egyptians.”

26 A poi Domnul i-a zis lui Moise: „Întinde-ţi mâna spre mare şi apele vor veni înapoi peste egipteni, peste carele şi peste călăreţii lor.“

Then the Lord said to Moses, “ Stretch out your hand over the sea so that the waters may come back over the Egyptians, over their chariots and their horsemen.”

27 M oise şi-a întins mâna spre mare şi, înspre dimineaţă, marea a revenit la adâncimea ei deplină. În timp ce egiptenii fugeau din calea ei, Domnul i-a năpustit pe aceştia în mijlocul mării;

So Moses stretched out his hand over the sea, and the sea returned to its normal state at daybreak, while the Egyptians were fleeing right into it; then the Lord overthrew the Egyptians in the midst of the sea.

28 a pele s-au întors şi au acoperit carele, călăreţii şi toată oştirea lui Faraon, care venise după israeliţi în mijlocul mării; nici unul n-a rămas în viaţă.

The waters returned and covered the chariots and the horsemen, even Pharaoh’s entire army that had gone into the sea after them; not even one of them remained.

29 Î nsă israeliţii au mers prin mijlocul mării ca pe uscat, apele făcându-se zid la dreapta şi la stânga lor.

But the sons of Israel walked on dry land through the midst of the sea, and the waters were like a wall to them on their right hand and on their left.

30 A şa l-a salvat Domnul pe Israel în ziua aceea de egipteni. Israeliţii i-au văzut pe egipteni zăcând morţi pe malul mării.

Thus the Lord saved Israel that day from the hand of the Egyptians, and Israel saw the Egyptians dead on the seashore.

31 E i au văzut lucrarea măreaţă pe care Domnul a înfăptuit-o împotriva egiptenilor; poporul s-a temut de Domnul şi a crezut în Domnul şi în robul Său Moise.

When Israel saw the great power which the Lord had used against the Egyptians, the people feared the Lord, and they believed in the Lord and in His servant Moses.