1 A poi regele David a zis întregii adunări: „Fiul meu Solomon, singurul pe care l-a ales Dumnezeu, este tânăr şi plăpând, iar lucrarea este atât de mare, căci Templul nu este pentru un om, ci pentru Însuşi Domnul Dumnezeu.

Then King David said to the entire assembly, “My son Solomon, whom alone God has chosen, is still young and inexperienced and the work is great; for the temple is not for man, but for the Lord God.

2 A m pregătit din răsputeri pentru Casa lui Dumnezeu aur pentru ce este din aur, argint pentru ce este din argint, bronz pentru ce este din bronz, fier pentru ce este din fier, lemn pentru ce este din lemn, pietre de onix de fixat pe monturi, pietre de antimoniu, tot felul de pietre preţioase, pietre de diferite culori, precum şi pietre de alabastru din belşug.

Now with all my ability I have provided for the house of my God the gold for the things of gold, and the silver for the things of silver, and the bronze for the things of bronze, the iron for the things of iron, and wood for the things of wood, onyx stones and inlaid stones, stones of antimony and stones of various colors, and all kinds of precious stones and alabaster in abundance.

3 D e asemenea, în râvna mea pentru Casa lui Dumnezeu, pe lângă toate pregătirile pe care le-am făcut pentru Sfântul Lăcaş, ofer pentru Casa Dumnezeului meu bogăţiile mele în aur şi argint

Moreover, in my delight in the house of my God, the treasure I have of gold and silver, I give to the house of my God, over and above all that I have already provided for the holy temple,

4 – trei mii de talanţi de aur, aur de Ofir, şi şapte mii de talanţi de argint pur – pentru poleirea pereţilor clădirilor

namely, 3, 000 talents of gold, of the gold of Ophir, and 7, 000 talents of refined silver, to overlay the walls of the buildings;

5 ş i pentru întreaga lucrare pe care o vor face meşteşugarii; ofer aur pentru lucrările din aur şi argint pentru lucrările din argint. Aşadar, cine îşi mai aduce contribuţia, dedicându-se astăzi Domnului ?“ Răspunsul poporului la mesajul regelui

of gold for the things of gold and of silver for the things of silver, that is, for all the work done by the craftsmen. Who then is willing to consecrate himself this day to the Lord ?”

6 C ăpeteniile familiilor, căpeteniile seminţiilor lui Israel, căpeteniile peste mii şi peste sute şi căpeteniile responsabile cu lucrarea regelui şi-au adus contribuţia.

Then the rulers of the fathers’ households, and the princes of the tribes of Israel, and the commanders of thousands and of hundreds, with the overseers over the king’s work, offered willingly;

7 E i au dat pentru lucrarea de la Casa lui Dumnezeu: cinci mii de talanţi de aur şi zece mii de darici de aur, zece mii de talanţi de argint, optsprezece mii de talanţi de bronz şi o sută de mii de talanţi de fier.

and for the service for the house of God they gave 5, 000 talents and 10, 000 darics of gold, and 10, 000 talents of silver, and 18, 000 talents of brass, and 100, 000 talents of iron.

8 C ine a avut pietre preţioase le-a dăruit pentru vistieria Casei Domnului, de care avea grijă gherşonitul Iehiel.

Whoever possessed precious stones gave them to the treasury of the house of the Lord, in care of Jehiel the Gershonite.

9 P oporul s-a bucurat de darurile pe care le-a făcut, căci le-a dăruit Domnului din toată inima; de asemenea, şi regele David s-a bucurat nespus de mult. Rugăciunea lui David

Then the people rejoiced because they had offered so willingly, for they made their offering to the Lord with a whole heart, and King David also rejoiced greatly. David’s Prayer

10 D avid a binecuvântat pe Domnul înaintea întregii adunări, zicând astfel: „Binecuvântat să fii Tu, Doamne, Dumnezeul lui Israel, Părintele nostru, pentru veci de veci!

So David blessed the Lord in the sight of all the assembly; and David said, “Blessed are You, O Lord God of Israel our father, forever and ever.

11 A le Tale sunt, Doamne, măreţia, puterea, gloria, biruinţa şi maiestatea, atât în ceruri, cât şi pe pământ! A Ta, Doamne, este stăpânirea şi Tu Te înalţi ca suveran peste toate!

Yours, O Lord, is the greatness and the power and the glory and the victory and the majesty, indeed everything that is in the heavens and the earth; Yours is the dominion, O Lord, and You exalt Yourself as head over all.

12 B ogăţia şi slava vin dinaintea Ta. Tu stăpâneşti peste toate. În mâna Ta este puterea şi tăria; mâna Ta poate să înalţe şi să întărească pe oricine.

Both riches and honor come from You, and You rule over all, and in Your hand is power and might; and it lies in Your hand to make great and to strengthen everyone.

13 A cum, Dumnezeul nostru, noi Îţi aducem mulţumiri şi lăudăm slăvitul Tău Nume.

Now therefore, our God, we thank You, and praise Your glorious name.

14 C ăci ce sunt eu şi ce este poporul meu, ca să putem fi în stare să-Ţi oferim aceste daruri? De la Tine le avem pe toate şi ceea ce Ţi-am oferit a fost primit din mâna Ta.

“But who am I and who are my people that we should be able to offer as generously as this? For all things come from You, and from Your hand we have given You.

15 Î naintea Ta noi suntem doar nişte străini şi peregrini, la fel ca şi strămoşii noştri. Zilele noastre pe pământ sunt ca o umbră, fără nădejde.

For we are sojourners before You, and tenants, as all our fathers were; our days on the earth are like a shadow, and there is no hope.

16 D oamne, Dumnezeul nostru, tot acest belşug pe care l-am strâns ca să zidim o Casă Numelui Tău cel sfânt, vine din mâna Ta şi totul Îţi aparţine Ţie.

O Lord our God, all this abundance that we have provided to build You a house for Your holy name, it is from Your hand, and all is Yours.

17 D umnezeul meu, ştiu că Tu cercetezi inima, iar curăţia Îţi este plăcută. Eu am dăruit toate acestea în curăţie de inimă şi am privit cu bucurie la poporul Tău, care se află aici, aducându-Ţi darurile lui.

Since I know, O my God, that You try the heart and delight in uprightness, I, in the integrity of my heart, have willingly offered all these things; so now with joy I have seen Your people, who are present here, make their offerings willingly to You.

18 D oamne, Dumnezeul lui Avraam, Isaac şi Israel, strămoşii noştri, păstrează această dorinţă în inima poporului Tău pe vecie şi ţine-le inima aproape de Tine!

O Lord, the God of Abraham, Isaac and Israel, our fathers, preserve this forever in the intentions of the heart of Your people, and direct their heart to You;

19 I ar fiului meu Solomon, dă-i o inimă dedicată întru totul, ca să păzească poruncile Tale, mărturiile Tale şi rânduielile Tale, să le împlinească pe toate şi să zidească Templul pentru care am făcut pregătiri.“

and give to my son Solomon a perfect heart to keep Your commandments, Your testimonies and Your statutes, and to do them all, and to build the temple, for which I have made provision.”

20 A poi David i-a zis întregii adunări: „Binecuvântaţi pe Domnul, Dumnezeul vostru!“ Şi toată adunarea a binecuvântat pe Domnul, Dumnezeul strămoşilor lor; ei s-au închinat cu toţii, plecându-se înaintea Domnului şi a regelui. Solomon recunoscut drept rege

Then David said to all the assembly, “Now bless the Lord your God.” And all the assembly blessed the Lord, the God of their fathers, and bowed low and did homage to the Lord and to the king. Sacrifices

21 Î n ziua următoare au adus jertfe Domnului şi au oferit ca arderi de tot Domnului o mie de boi, o mie de berbeci şi o mie de miei, împreună cu jertfe de băutură şi o mulţime de alte jertfe aduse din partea întregului Israel.

On the next day they made sacrifices to the Lord and offered burnt offerings to the Lord, 1, 000 bulls, 1, 000 rams and 1, 000 lambs, with their drink offerings and sacrifices in abundance for all Israel.

22 Î n ziua aceea au mâncat şi au băut în prezenţa Domnului cu mare bucurie, l-au făcut rege a doua oară pe Solomon, fiul lui David, şi l-au uns drept conducător al Domnului, iar pe Ţadok – ca preot.

So they ate and drank that day before the Lord with great gladness. Solomon Again Made King And they made Solomon the son of David king a second time, and they anointed him as ruler for the Lord and Zadok as priest.

23 S olomon s-a aşezat pe tronul Domnului, ca să domnească în locul lui David, tatăl său; el a avut izbândă şi întregul Israel a ascultat de el.

Then Solomon sat on the throne of the Lord as king instead of David his father; and he prospered, and all Israel obeyed him.

24 T oate căpeteniile, vitejii şi toţi fiii regelui David, s-au supus regelui Solomon.

All the officials, the mighty men, and also all the sons of King David pledged allegiance to King Solomon.

25 D omnul l-a înălţat pe Solomon înaintea întregului Israel şi i-a făcut parte de o domnie mai strălucită decât a oricărui alt rege al lui Israel care a fost înainte de el. Necrologul lui David

The Lord highly exalted Solomon in the sight of all Israel, and bestowed on him royal majesty which had not been on any king before him in Israel.

26 D avid, fiul lui Işai, a domnit peste întregul Israel.

Now David the son of Jesse reigned over all Israel.

27 E l a domnit peste Israel timp de patruzeci de ani: la Hebron a domnit timp de şapte ani, iar la Ierusalim a domnit timp de treizeci şi trei de ani.

The period which he reigned over Israel was forty years; he reigned in Hebron seven years and in Jerusalem thirty-three years. Death of David

28 D avid a murit după o bătrâneţe fericită, sătul de zile, de bogăţie şi de slavă. În locul lui a domnit fiul său Solomon.

Then he died in a ripe old age, full of days, riches and honor; and his son Solomon reigned in his place.

29 F aptele regelui David, cele dintâi şi cele de pe urmă, sunt scrise în „Cronicile văzătorului Samuel“, în „Cronicile profetului Natan“ şi în „Cronicile văzătorului Gad“,

Now the acts of King David, from first to last, are written in the chronicles of Samuel the seer, in the chronicles of Nathan the prophet and in the chronicles of Gad the seer,

30 î mpreună cu toată domnia şi puterea lui şi cu evenimentele care au avut loc în viaţa lui, în Israel şi în toate regatele celorlalte ţări.

with all his reign, his power, and the circumstances which came on him, on Israel, and on all the kingdoms of the lands.