1 Ţ ofar din Naama a luat cuvîntul şi a zis:
Entonces Zofar, el Naamatita respondió:
2 S ă rămînă această năvală de cuvinte fără răspuns, şi să creadă limbutul că are dreptate?
“¿Quedará sin respuesta esa multitud de palabras? ¿Será absuelto el que mucho habla ?
3 V or face vorbele tale deşerte pe oameni să tacă? Şi-ţi vei bate joc de alţii, fără să te facă cineva de ruşine?
¿Hará callar a los hombres tu palabrería? ¿Harás escarnio sin que nadie te reprenda?
4 T u zici:, Felul meu de a vedea este drept, şi sînt curat în ochii Tăi.` -
Pues has dicho: ‘Mi enseñanza es pura, Y soy inocente ante tus ojos.’
5 A ! de ar vrea Dumnezeu să vorbească, de Şi-ar deschide buzele să-ţi răspundă,
Pero, ¡quién diera que Dios hablara, Que abriera Sus labios contra ti
6 ş i de ţi-ar descoperi tainele înţelepciunii Lui, ale înţelepciunii Lui nemărginite, ai vedea atunci că nu-ţi răsplăteşte totuş după fărădelegea ta.
Y te declarara los secretos de la sabiduría! Porque la verdadera sabiduría tiene dos lados. Sabrías entonces que Dios da por olvidada parte de tu iniquidad.
7 P oţi spune tu că poţi pătrunde adîncimile lui Dumnezeu, că poţi ajunge la cunoştinţa desăvîrşită a Celui Atot puternic?
¿Podrás tú descubrir las profundidades de Dios? ¿Podrás descubrir los límites del Todopoderoso (Shaddai) ?
8 C ît cerurile -i de înaltă: ce poţi face? Mai adîncă decît Locuinţa morţilor: ce poţi şti?
Altos son como los cielos; ¿qué puedes tú hacer? Más profundos son que el Seol (región de los muertos); ¿qué puedes tú saber?
9 Î ntinderea ei este mai lungă decît pămîntul, şi mai lată decît marea.
Más extensa que la tierra es su dimensión, Y más ancha que el mar.
10 D acă apucă, dacă închide şi cheamă El la judecată, cine -L poate opri?
Si El pasa, o encierra, O convoca una asamblea, ¿quién podrá impedírselo ?
11 C ăci El cunoaşte pe făcătorii de rele, vede uşor pe vinovaţi.
Porque El conoce a los hombres falsos, Y ve la iniquidad sin investigar.
12 O mul dimpotrivă, are minte de nebun, şi s'a născut ca mînzul unui măgar sălbatic!
El hombre tonto se hará inteligente Cuando el pollino de un asno montés nazca hombre.
13 T u, îndreaptă-ţi inima spre Dumnezeu, întinde-ţi mînile spre El.
Si diriges bien tu corazón Y extiendes a El tu mano,
14 D epărtează-te de fărădelege, şi nu lăsa nedreptatea să locuiască în cortul tău.
Si en tu mano hay iniquidad y la alejas de ti Y no permites que la maldad more en tus tiendas,
15 Ş i atunci, îţi vei ridica fruntea fără teamă, vei fi tare şi fără frică;
Entonces, ciertamente levantarás tu rostro sin mancha, Estarás firme y no temerás.
16 î ţi vei uita suferinţele, şi-ţi vei aduce aminte de ele ca de nişte ape cari s'au scurs.
Porque olvidarás tu aflicción, Como aguas que han pasado la recordarás.
17 Z ilele tale vor străluci mai tare decît soarele la amiază, întunerecul tău va fi ca lumina dimineţii.
Tu vida será más radiante que el mediodía, Y hasta la oscuridad será como la mañana.
18 V ei fi plin de încredere, şi nădejdea nu-ţi va fi zădarnică. Te vei uita în jurul tău, şi vei vedea că te poţi odihni liniştit.
Entonces confiarás, porque hay esperanza, Mirarás alrededor y te acostarás seguro.
19 T e vei culca şi nimeni nu te va turbura, şi mulţi vor umbla după bunăvoinţa ta.
Descansarás y nadie te atemorizará, Y muchos buscarán tu favor.
20 D ar ochii celor răi se vor topi; ei n'au loc de scăpare: moartea, iată nădejdea lor!``
Pero los ojos de los malvados languidecerán, Y no habrá escape para ellos; Su esperanza es dar su último suspiro.”