1 C umpăna înşelătoare este urîtă Domnului, dar cîntăreala dreaptă Îi este plăcută.

EL peso falso abominación es á Jehová: Mas la pesa cabal le agrada.

2 C înd vine mîndria, vine şi ruşinea; dar înţelepciunea este cu cei smeriţi.

Cuando viene la soberbia, viene también la deshonra: Mas con los humildes es la sabiduría.

3 N eprihănirea oamenilor cinstiţi îi cîrmuieşte fără teamă, dar vicleniile celor stricaţi le aduc pieirea.

La integridad de los rectos los encaminará: Mas destruirá á los pecadores la perversidad de ellos.

4 Î n ziua mîniei, bogăţia nu slujeşte la nimic; dar neprihănirea izbăveşte dela moarte.

No aprovecharán las riquezas en el día de la ira: Mas la justicia librará de muerte.

5 N evinovăţia omului fără prihană îi netezeşte calea, dar cel rău cade prin însăş răutatea lui.

La justicia del perfecto enderezará su camino: mas el impío por su impiedad caerá.

6 N evinovăţia oamenilor fără prihană îi scapă, dar cei răi sînt prinşi de răutatea lor.

La justicia de los rectos los librará: Mas los pecadores en su pecado serán presos.

7 L a moartea celui rău, îi piere nădejdea, şi aşteptarea oamenilor nelegiuiţi este nimicită.

Cuando muere el hombre impío, perece su esperanza; Y la espectativa de los malos perecerá.

8 C el neprihănit este scăpat din strîmtoare, şi cel rău îi ia locul.

El justo es librado de la tribulación: Mas el impío viene en lugar suyo.

9 C u gura lui omul nelegiuit pierde pe aproapele său, dar cei neprihăniţi sînt scăpaţi prin ştiinţă.

El hipócrita con la boca daña á su prójimo: Mas los justos son librados con la sabiduría.

10 C înd le merge bine celor neprihăniţi, toată cetatea se bucură; şi cînd pier cei răi, toţi strigă de veselie.

En el bien de los justos la ciudad se alegra: Mas cuando los impíos perecen, hay fiestas.

11 C etatea se înalţă prin binecuvîntarea oamenilor fără prihană, dar este surpată prin gura celor răi. -

Por la bendición de los rectos la ciudad será engrandecida: Mas por la boca de los impíos ella será trastornada.

12 C ine defaimă pe aproapele său este fără minte, dar omul cu pricepere primeşte şi tace. -

El que carece de entendimiento, menosprecia á su prójimo: Mas el hombre prudente calla.

13 C ine umblă cu bîrfeli dă pe faţă lucruri ascunse, dar sufletul credincios ţine ce i s'a încredinţat. -

El que anda en chismes, descubre el secreto: Mas el de espíritu fiel encubre la cosa.

14 C înd nu este chibzuinţă, poporul cade; dar biruinţa vine prin marele număr de sfetnici. -

Cuando faltaren las industrias, caerá el pueblo: Mas en la multitud de consejeros hay salud.

15 C ui se pune chezaş pentru altul, îi merge rău, dar cine se teme să se pună chezaş este liniştit. -

Con ansiedad será afligido el que fiare al extraño: Mas el que aborreciere las fianzas vivirá confiado.

16 O femeie plăcută capătă cinste, şi cei asupritori capătă bogăţie. -

La mujer graciosa tendrá honra: Y los fuertes tendrán riquezas.

17 O mul milostiv îşi face bine sufletului său, dar omul fără milă îşi turbură însăş carnea lui. -

A su alma hace bien el hombre misericordioso: Mas el cruel atormenta su carne.

18 C el rău dobîndeşte un cîştig înşelător, dar cel ce samănă neprihănirea are o adevărată plată. -

El impío hace obra falsa: Mas el que sembrare justicia, tendrá galardón firme.

19 A devărata neprihănire duce la viaţă, dar cel ce urmăreşte răul găseşte moartea. -

Como la justicia es para vida, Así el que sigue el mal es para su muerte.

20 C ei cu inima stricată sînt o scîrbă înaintea Domnului, dar cei ce umblă fără prihană Îi sînt plăcuţi.

Abominación son á Jehová los perversos de corazón: Mas los perfectos de camino le son agradables.

21 H otărît: cel rău nu va rămînea nepedepsit, dar sămînţa celor neprihăniţi va fi scăpată. -

Aunque llegue la mano á la mano, el malo no quedará sin castigo: Mas la simiente de los justos escapará.

22 F emeia frumoasă şi fără minte este ca un inel de aur pus în rîtul unui porc. -

Zarcillo de oro en la nariz del puerco, Es la mujer hermosa y apartada de razón.

23 D orinţa celor neprihăniţi este numai bine; dar aşteptarea celor răi este numai mînie-.

El deseo de los justos es solamente bien: Mas la esperanza de los impíos es enojo.

24 U nul, care dă cu mîna largă, ajunge mai bogat; şi altul, care economiseşte prea mult, nu face decît să sărăcească. -

Hay quienes reparten, y les es añadido más: Y hay quienes son escasos más de lo que es justo, mas vienen á pobreza.

25 S ufletul binefăcător va fi săturat, şi cel ce udă pe alţii va fi udat şi el. -

El alma liberal será engordada: Y el que saciare, él también será saciado.

26 C ine opreşte grîul este blestemat de popor, dar pe capul celui ce -l vinde vine binecuvîntarea. -

Al que retiene el grano, el pueblo lo maldecirá: Mas bendición será sobre la cabeza del que vende.

27 C ine urmăreşte binele, îşi cîştigă bunăvoinţă, dar cine urmăreşte răul este atins de el. -

El que madruga al bien, buscará favor: Mas el que busca el mal, vendrále.

28 C ine se încrede în bogăţii va cădea, dar cei neprihăniţi vor înverzi ca frunzişul. -

El que confía en sus riquezas, caerá: Mas los justos reverdecerán como ramos.

29 C ine îşi turbură casa va moşteni vînt, şi nebunul va fi robul omului înţelept! -

El que turba su casa heredará viento; Y el necio será siervo del sabio de corazón.

30 R odul celui neprihănit este un pom de viaţă, şi cel înţelept cîştigă suflete. -

El fruto del justo es árbol de vida: Y el que prende almas, es sabio.

31 I ată, cel neprihănit este răsplătit pe pămînt; cu cît mai mult cel rău şi păcătos!

Ciertamente el justo será pagado en la tierra: ­Cuánto más el impío y el pecador!