1 I nima împăratului este ca un rîu de apă în mîna Domnului, pe care îl îndreaptă încotro vrea. -

The king’s heart is in the hand of the Lord, as are the watercourses; He turns it whichever way He wills.

2 O mul socoteşte că toate căile lui sînt fără prihană, dar Cel ce cercetează inimile este Domnul. -

Every way of a man is right in his own eyes, but the Lord weighs and tries the hearts.

3 A face dreptate şi judecată, este mai plăcut Domnului decît jertfele. -

To do righteousness and justice is more acceptable to the Lord than sacrifice.

4 P rivirile trufaşe şi inima îngîmfată, această candelă a celor răi, nu este decît păcat. -

Haughtiness of eyes and a proud heart, even the tillage of the wicked or the lamp to them, are sin.

5 P lanurile omului harnic nu duc de cît la belşug, dar celce lucrează cu grabă n'ajunge de cît la lipsă. -

The thoughts of the diligent tend only to plenteousness, but everyone who is impatient and hasty hastens only to want.

6 C omorile cîştigate cu o limbă mincinoasă sînt o deşertăciune care fuge, şi ele duc la moarte. -

Securing treasures by a lying tongue is a vapor driven to and fro; those who seek them seek death.

7 S ilnicia celor răi îi mătură, pentrucă nu vor să facă ce este drept. -

The violence of the wicked shall sweep them away, because they refuse to do justice.

8 C el vinovat merge pe căi sucite, dar cel nevinovat face ce este bine.

The way of the guilty is exceedingly crooked, but as for the pure, his work is right and his conduct is straight.

9 M ai bine să locuieşti într'un colţ pe acoperiş, decît cu o nevastă gîlcevitoare într'o casă mare. -

It is better to dwell in a corner of the housetop than in a house shared with a nagging, quarrelsome, and faultfinding woman.

10 S ufletul celui rău doreşte răul, semenul lui n'are nici o trecere înaintea lui. -

The soul or life of the wicked craves and seeks evil; his neighbor finds no favor in his eyes.

11 C înd este pedepsit batjocoritorul, prostul se face înţelept: şi cînd se dă învăţătură celui înţelept, el capătă ştiinţa. -

When the scoffer is punished, the fool gets a lesson in being wise; but men of Wisdom and good sense learn by being instructed.

12 C el neprihănit se uită la casa celui rău, şi vede ce repede sînt aruncaţi cei răi în nenorocire. -

The righteous man considers well the house of the wicked—how the wicked are cast down to ruin.

13 C ine îşi astupă urechea la strigătul săracului, nici el nu va căpăta răspuns, cînd va striga. -

Whoever stops his ears at the cry of the poor will cry out himself and not be heard.

14 U n dar făcut în taină potoleşte mînia, şi o mită dată pe ascuns potoleşte cea mai puternică mînie. -

A gift in secret pacifies and turns away anger, and a bribe in the lap, strong wrath.

15 E ste o bucurie pentru cel neprihănit să facă ce este bine, dar pentru ceice fac răul este o groază. -

When justice is done, it is a joy to the righteous (the upright, in right standing with God), but to the evildoers it is dismay, calamity, and ruin.

16 O mul care se abate dela calea înţelepciunii, se va odihni în adunarea celor morţi. -

A man who wanders out of the way of understanding shall abide in the congregation of the spirits (of the dead).

17 C ine iubeşte petrecerile va duce lipsă, şi cine iubeşte vinul şi untdelemnul dresurilor nu se îmbogăţeşte. -

He who loves pleasure will be a poor man; he who loves wine and oil will not be rich.

18 C el rău slujeşte ca preţ de răscumpărare pentru cel neprihănit, şi cel stricat, pentru oamenii fără prihană. -

The wicked become a ransom for the righteous, and the treacherous for the upright.

19 M ai bine să locuieşti într'un pămînt pustiu, de cît cu o nevastă gîlcevitoare şi supărăcioasă. -

It is better to dwell in a desert land than with a contentious woman and with vexation.

20 C omori de preţ şi untdedelemn sînt în locuinţa celui înţelept, dar omul fără minte le risipeşte. -

There are precious treasures and oil in the dwelling of the wise, but a self-confident and foolish man swallows it up and wastes it.

21 C ine urmăreşte neprihănirea şi bunătatea, găseşte viaţă, neprihănire şi slavă. -

He who earnestly seeks after and craves righteousness, mercy, and loving-kindness will find life in addition to righteousness (uprightness and right standing with God) and honor.

22 Î nţeleptul cucereşte cetatea vitejilor, şi doboară puterea în care se încredeau. -

A wise man scales the city walls of the mighty and brings down the stronghold in which they trust.

23 C ine îşi păzeşte gura şi limba, îşi scuteşte sufletul de multe necazuri. -

He who guards his mouth and his tongue keeps himself from troubles.

24 C el mîndru şi trufaş se cheamă batjocoritor: el lucrează cu aprinderea îngîmfării.

The proud and haughty man—Scoffer is his name—deals and acts with overbearing pride.

25 P oftele leneşului îl omoară, pentrucă nu vrea să lucreze cu mînile. -

The desire of the slothful kills him, for his hands refuse to labor.

26 T oată ziua o duce numai în pofte: dar cel neprihănit dă fără zgîrcenie. -

He covets greedily all the day long, but the righteous gives and does not withhold.

27 J ertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, cu cît mai mult cînd o aduc cu gînduri nelegiuite. -

The sacrifice of the wicked is exceedingly disgusting and abhorrent —how much more when he brings it with evil intention?

28 M artorul mincinos va pieri, dar omul care ascultă bine va vorbi totdeauna cu izbîndă. -

A false witness will perish, but the word of a man who hears attentively will endure and go unchallenged.

29 C el rău ia o înfăţişare neruşinată, dar omul fără prihană îşi îmbunătăţeşte calea. -

A wicked man puts on the bold, unfeeling face, but as for the upright, he considers, directs, and establishes his way.

30 N ici înţelepciunea, nici priceperea, nici sfatul n'ajută împotriva Domnului. -

There is no wisdom or understanding or counsel against the Lord.

31 C alul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar biruinţa este a Domnului. -

The horse is prepared for the day of battle, but deliverance and victory are of the Lord.