1 M ai mult face un nume bun de cît untdelemnul mirositor, şi ziua morţii de cît ziua naşterii.

A good name is better than precious perfume, and the day of death better than the day of one’s birth.

2 M ai bine să te duci într'o casă de jale de cît să te duci într'o casă de petrecere; căci acolo îţi aduci aminte de sfîrşitul oricărui om, şi cine trăieşte, îşi pune la inimă lucrul acesta.

It is better to go to the house of mourning than to go to the house of feasting, for that is the end of all men; and the living will lay it to heart.

3 M ai bună este întristarea decît rîsul; căci prin întristarea feţei inima se face mai bună.

Sorrow is better than laughter, for by the sadness of the countenance the heart is made better and gains gladness.

4 I nima înţelepţilor este în casa de jale, iar inima celor fără minte este în casa petrecerii.

The heart of the wise is in the house of mourning, but the heart of fools is in the house of mirth and sensual joy.

5 M ai bine să asculţi mustrarea înţeleptului de cît să asculţi la cîntecul celor fără minte.

It is better for a man to hear the rebuke of the wise than to hear the song of fools.

6 C ăci rîsul celor fără minte este ca pîrăitul spinilor supt căldare. Şi aceasta este o deşertăciune.

For like the crackling of thorns under a pot, so is the laughter of the fool. This also is vanity (emptiness, falsity, and futility)!

7 A verea luată prin silă înebuneşte pe cel înţelept, şi mita strică inima.

Surely oppression and extortion make a wise man foolish, and a bribe destroys the understanding and judgment.

8 M ai bun este sfîrşitul unui lucru de cît începutul lui; mai bine cel bun la suflet de cît cel îngîmfat.

Better is the end of a thing than the beginning of it, and the patient in spirit is better than the proud in spirit.

9 N u te grăbi să te mînii în sufletul tău, căci mînia locuieşte în sînul nebunilor.

Do not be quick in spirit to be angry or vexed, for anger and vexation lodge in the bosom of fools.

10 N u zice:,, Cum se face că zilele de mai înainte erau mai bune de cît acestea?`` Căci nu din înţelepciune întrebi aşa.

Do not say, Why were the old days better than these? For it is not wise or because of wisdom that you ask this.

11 Î nţelepciunea preţuieşte cît o moştenire, şi chiar mai mult pentru cei ce văd soarele.

Wisdom is as good as an inheritance, yes, more excellent it is for those who see the sun.

12 C ăci ocrotire dă şi înţelepciunea, ocrotire dă şi argintul; dar un folos mai mult al ştiinţei este că înţelepciunea ţine în viaţă pe cei ce o au.

For wisdom is a defense even as money is a defense, but the excellency of knowledge is that wisdom shields and preserves the life of him who has it.

13 U ită-te cu băgare de seamă la lucrarea lui Dumnezeu: cine poate să îndrepte ce a făcut El strîmb?

Consider the work of God: who can make straight what He has made crooked?

14 Î n ziua fericirii, fii fericit, şi în ziua nenorocirii, gîndeşte-te că Dumnezeu a făcut şi pe una şi pe cealaltă, pentruca omul să nu mai poată şti nimic din ce va fi după el.

In the day of prosperity be joyful, but in the day of adversity consider that God has made the one side by side with the other, so that man may not find out anything that shall be after him.

15 T ot felul de lucruri am văzut în zilele deşertăciunii mele. Este cîte un om fără prihană, care piere în neprihănirea lui, şi este cîte un nelegiuit, care o duce mult în răutatea lui.

I have seen everything in the days of my vanity (my emptiness, falsity, vainglory, and futility): there is a righteous man who perishes in his righteousness, and there is a wicked man who prolongs his life in his evildoing.

16 N u fi prea neprihănit şi nu te arăta prea înţelept: pentru ce să te pierzi singur?

Be not righteous overmuch, neither strive to make yourself overwise—why should you destroy yourself ?

17 D ar nu fi nici peste măsură de rău şi nu fi fără minte: pentru ce vrei să mori înainte de vreme?

be not wicked overmuch or willfully, neither be foolish—why should you die before your time?

18 B ine este să ţii la aceasta, dar nici pe cealaltă să n'o laşi din mînă; căci cine se teme de Dumnezeu, scapă din toate acestea.

It is good that you should take hold of this and from that withdraw not your hand; for he who fears and worships God will come forth from them all.

19 Î nţelepciunea face pe cel înţelept mai tare de cît zece viteji, cari sînt într'o cetate.

wisdom is a strength to the wise man more than ten rulers or valiant generals who are in the city.

20 F iindcă pe pămînt nu este nici un om fără prihană, care să facă binele fără să păcătuiască.

Surely there is not a righteous man upon earth who does good and never sins.

21 N u lua nici tu seama la toate vorbele cari se spun, ca nu cumva s'auzi pe sluga ta vorbindu-te de rău!

Do not give heed to everything that is said, lest you hear your servant cursing you—

22 C ăci ştie inima ta de cîte ori ai vorbit şi tu de rău pe alţii.

For often your own heart knows that you have likewise cursed others.

23 T oate acestea le-am cercetat cu înţelepciune. Am zis:,, Mă voi înţelepţi.`` Dar înţelepciunea a rămas departe de mine.

All this have I tried and proved by wisdom. I said, I will be wise —but it was far from me.

24 C u mult mai departe decît era mai înainte, şi ce adîncă! Cine o va putea găsi?

That which is is far off, and that which is deep is very deep—who can find it out ?

25 M -am apucat şi am cercetat toate lucrurile, cu gînd să înţeleg, să adîncesc, şi să caut înţelepciunea şi rostul lucrurilor, şi să pricep nebunia răutăţii şi rătăcirea prostiei.

I turned about and my heart was set to know and to search out and to seek wisdom and the reason of things, and to know that wickedness is folly and that foolishness is madness.

26 Ş i am găsit că mai amară de cît moartea este femeia, a cărei inimă este o cursă şi un laţ, şi ale cărei mîni sînt nişte lanţuri; cel plăcut lui Dumnezeu scapă de ea, dar cel păcătos este prins de ea.

And I found that more bitter than death is the woman whose heart is snares and nets and whose hands are bands. Whoever pleases God shall escape from her, but the sinner shall be taken by her.

27 I ată ce am găsit, zice Eclesiastul, cercetînd lucrurile unul cîte unul, ca să le pătrund rostul;

Behold, this I have found, says the Preacher, while weighing one thing after another to find out the right estimate —

28 i ată ce-mi caută şi acum sufletul, şi n'am găsit. Din o mie am găsit un om: dar o femeie n'am găsit în toate acestea.

Which I am still seeking but have not found—one upright man among a thousand have I found, but an upright woman among all those have I not found.

29 N umai, iată ce am găsit: că Dumnezeu a făcut pe oameni fără prihană, dar ei umblă cu multe şiretenii.

Behold, this is the only I have found: God made man upright, but they have sought out many devices.