1 M ai mult face un nume bun de cît untdelemnul mirositor, şi ziua morţii de cît ziua naşterii.

Un buon nome è preferibile a un olio profumato, e il giorno della morte meglio del giorno della nascita.

2 M ai bine să te duci într'o casă de jale de cît să te duci într'o casă de petrecere; căci acolo îţi aduci aminte de sfîrşitul oricărui om, şi cine trăieşte, îşi pune la inimă lucrul acesta.

E' meglio andare in una casa dove c'è lutto, che andare in una casa dove si fa festa, perché quella è la fine di ogni uomo, e chi vive vi porrà mente.

3 M ai bună este întristarea decît rîsul; căci prin întristarea feţei inima se face mai bună.

La tristezza è preferibile al riso, perché davanti a un volto triste, il cuore diventa migliore.

4 I nima înţelepţilor este în casa de jale, iar inima celor fără minte este în casa petrecerii.

Il cuore del saggio è in una casa di lutto, ma il cuore degli stolti è in una casa di allegria.

5 M ai bine să asculţi mustrarea înţeleptului de cît să asculţi la cîntecul celor fără minte.

E' meglio per qualcuno ascoltare la riprensione del saggio che ascoltare il canto degli stolti

6 C ăci rîsul celor fără minte este ca pîrăitul spinilor supt căldare. Şi aceasta este o deşertăciune.

perché com'è il crepitìo dei pruni sotto una pentola, cosí è il riso dello stolto. Anche questo è vanità.

7 A verea luată prin silă înebuneşte pe cel înţelept, şi mita strică inima.

Certo l'oppressione rende insensato il saggio, e il regalo fa perdere il senno.

8 M ai bun este sfîrşitul unui lucru de cît începutul lui; mai bine cel bun la suflet de cît cel îngîmfat.

Meglio la fine di una cosa che il suo inizio, e meglio il paziente di spirito che il superbo di spirito.

9 N u te grăbi să te mînii în sufletul tău, căci mînia locuieşte în sînul nebunilor.

Non affrettarti nel tuo spirito ad adirarti, perché l'ira alberga nel seno degli stolti.

10 N u zice:,, Cum se face că zilele de mai înainte erau mai bune de cît acestea?`` Căci nu din înţelepciune întrebi aşa.

Non dire: «Come mai i giorni passati erano migliori di questi?», perché non è saggio fare una tale domanda.

11 Î nţelepciunea preţuieşte cît o moştenire, şi chiar mai mult pentru cei ce văd soarele.

La sapienza è buona assieme a un patrimonio ed è vantaggiosa per quelli che vedono il sole.

12 C ăci ocrotire dă şi înţelepciunea, ocrotire dă şi argintul; dar un folos mai mult al ştiinţei este că înţelepciunea ţine în viaţă pe cei ce o au.

Poiché la sapienza è un riparo come lo è il denaro; ma l'eccellenza della conoscenza sta in questo: la sapienza fa vivere quelli che la possiedono.

13 U ită-te cu băgare de seamă la lucrarea lui Dumnezeu: cine poate să îndrepte ce a făcut El strîmb?

Considera l'opera di DIO: chi può raddrizzare ciò che egli ha fatto storto?

14 Î n ziua fericirii, fii fericit, şi în ziua nenorocirii, gîndeşte-te că Dumnezeu a făcut şi pe una şi pe cealaltă, pentruca omul să nu mai poată şti nimic din ce va fi după el.

Nel giorno della prosperità sii allegro, ma nel giorno dell'avversità rifletti. DIO ha fatto tanto l'uno che l'altro, perché l'uomo non scopra nulla di ciò che accadrà dopo di lui.

15 T ot felul de lucruri am văzut în zilele deşertăciunii mele. Este cîte un om fără prihană, care piere în neprihănirea lui, şi este cîte un nelegiuit, care o duce mult în răutatea lui.

Ho visto di tutto nei giorni della mia vanità. C'è il giusto che perisce nella sua giustizia e c'è l'empio che vive a lungo nella sua malvagità.

16 N u fi prea neprihănit şi nu te arăta prea înţelept: pentru ce să te pierzi singur?

Non essere troppo giusto né eccessivamente saggio. Perché vorresti distruggerti?

17 D ar nu fi nici peste măsură de rău şi nu fi fără minte: pentru ce vrei să mori înainte de vreme?

Non essere troppo malvagio e non essere stolto. Perché vuoi morire prima del tuo tempo?

18 B ine este să ţii la aceasta, dar nici pe cealaltă să n'o laşi din mînă; căci cine se teme de Dumnezeu, scapă din toate acestea.

E' bene che tu stia aggrappato a questo e che non ritragga la mano da quello, perché chi teme DIO eviterà tutte queste cose.

19 Î nţelepciunea face pe cel înţelept mai tare de cît zece viteji, cari sînt într'o cetate.

La sapienza rende il saggio piú forte di dieci potenti in una città.

20 F iindcă pe pămînt nu este nici un om fără prihană, care să facă binele fără să păcătuiască.

Non c'è infatti alcun uomo giusto sulla terra, che faccia il bene e non pecchi.

21 N u lua nici tu seama la toate vorbele cari se spun, ca nu cumva s'auzi pe sluga ta vorbindu-te de rău!

Inoltre non fare attenzione a tutte le parole che si dicono, per non sentirti maledire dal tuo servo

22 C ăci ştie inima ta de cîte ori ai vorbit şi tu de rău pe alţii.

perché anche il tuo cuore sa che tu stesso hai molte volte maledetto altri.

23 T oate acestea le-am cercetat cu înţelepciune. Am zis:,, Mă voi înţelepţi.`` Dar înţelepciunea a rămas departe de mine.

Io ho esaminato tutto questo con sapienza. Ho detto: «Diventerò saggio»; ma la sapienza è ben lontana da me.

24 C u mult mai departe decît era mai înainte, şi ce adîncă! Cine o va putea găsi?

Una cosa che è tanto lontana e tanto profonda, chi la può trovare?

25 M -am apucat şi am cercetat toate lucrurile, cu gînd să înţeleg, să adîncesc, şi să caut înţelepciunea şi rostul lucrurilor, şi să pricep nebunia răutăţii şi rătăcirea prostiei.

Allora ho applicato il mio cuore per conoscere, per investigare e per ricercare la sapienza e la ragione delle cose e per conoscere la malvagità della follia e la stoltezza della pazzia;

26 Ş i am găsit că mai amară de cît moartea este femeia, a cărei inimă este o cursă şi un laţ, şi ale cărei mîni sînt nişte lanţuri; cel plăcut lui Dumnezeu scapă de ea, dar cel păcătos este prins de ea.

e ho trovato una cosa piú amara della morte: la donna il cui cuore è lacci e reti, e le cui mani sono catene. Chi è gradito a DIO le sfugge, ma il peccatore sarà preso da lei.

27 I ată ce am găsit, zice Eclesiastul, cercetînd lucrurile unul cîte unul, ca să le pătrund rostul;

Ecco ciò che ho trovato», dice il Predicatore, «esaminando le cose una ad una, per trovare la ragione.

28 i ată ce-mi caută şi acum sufletul, şi n'am găsit. Din o mie am găsit un om: dar o femeie n'am găsit în toate acestea.

Ciò che io cerco ancora, ma non ho trovato: un uomo fra mille lo trovato ma una donna fra tutte queste non l'ho trovata.

29 N umai, iată ce am găsit: că Dumnezeu a făcut pe oameni fără prihană, dar ei umblă cu multe şiretenii.

Ecco, solo questo ho trovato: DIO ha fatto l'uomo retto, ma gli uomini hanno ricercato molti artifici.