1 I sus a plecat de acolo, şi S'a dus în patria Lui. Ucenicii Lui au mers după El.

Poi uscí di là e venne nella sua patria, e i suoi discepoli lo seguirono.

2 C înd a venit ziua Sabatului, a început să înveţe pe norod în sinagogă. Mulţi, cînd Îl auzeau, se mirau şi ziceau:,, De unde are El aceste lucruri? Ce fel de înţelepciune este aceasta, care I -a fost dată? Şi cum se fac astfel de minuni prin mînile Lui?

E, venuto il sabato, si mise ad insegnare nella sinagoga. E molti, udendolo, stupivano e dicevano: «Da dove vengono a costui queste cose? Che sapienza è mai questa che gli è data? E come mai si compiono tali potenti opere per mano sua?

3 N u este acesta tîmplarul, feciorul Mariei, fratele lui Iacov, al lui Iose, al lui Iuda şi al lui Simon? Şi nu sînt surorile Lui aici între noi?`` Şi găseau o pricină de poticnire în El.

Non è costui il falegname, il figlio di Maria, il fratello di Giacomo, di Iose, di Giuda e di Simone? E le sue sorelle non sono qui fra noi?». Ed erano scandalizzati a causa di lui.

4 D ar Isus le -a zis:,, Un prooroc nu este dispreţuit decît în patria Lui, între rudele Lui şi în casa Lui.``

Ma Gesú disse loro: «Nessun profeta è disonorato, se non nella sua patria, fra i suoi parenti e in casa sua».

5 N 'a putut să facă nici o minune acolo, ci doar Şi -a pus mînile peste cîţiva bolnavi, şi i -a vindecat.

E non potè fare lí alcuna opera potente, salvo che guarire pochi infermi, imponendo loro le mani.

6 Ş i se mira de necredinţa lor.

E si meravigliava della loro incredulità; e andava in giro per i villaggi, insegnando.

7 A tunci a chemat la Sine pe cei doisprezece, şi a început să -i trimeată doi cîte doi, dîndu-le putere asupra duhurilor necurate.

Poi egli chiamò a sé i dodici e cominciò a mandarli a due a due; e diede loro potere sugli spiriti immondi.

8 L e -a poruncit să nu ia nimic cu ei pe drum decît un toiag; să n'aibă nici pîne, nici traistă, nici bani de aramă la brîu;

E ordinò loro che non prendessero nulla per il viaggio, eccetto un bastone soltanto: né sacca né pane né denaro nella cintura;

9 s ă se încalţe cu sandale, şi să nu se îmbrace cu două haine.

e che fossero calzati di sandali e non indossassero due tuniche.

10 A poi le -a zis:,,În orice casă veţi intra, să rămîneţi acolo pînă veţi pleca din locul acela.

Disse loro ancora: «Dovunque entrate in una casa, fermatevi lí, finché non partiate da quel luogo.

11 Ş i, dacă în vreun loc nu vă vor primi, şi nu vă vor asculta, să plecaţi de acolo, şi să scuturaţi îndată praful de supt picioarele voastre, ca mărturie pentru ei. Adevărat vă spun că, în ziua judecăţii, va fi mai uşor pentru pămîntul Sodomei şi Gomorei decît pentru cetatea aceea.``

Se poi alcuni non vi ricevono e non vi ascoltano, andando via di là, scuotete la polvere dai vostri piedi in testimonianza contro di loro. In verità vi dico che nel giorno del giudizio Sodoma e Gomorra saranno trattate con piú tolleranza che quella città».

12 U cenicii au plecat, şi au propovăduit pocăinţa.

Cosí partiti, predicavano che la gente si doveva ravvedere;

13 S coteau mulţi draci, şi ungeau cu untdelemn pe mulţi bolnavi, şi -i vindecau.

e scacciavano molti demoni e ungevano con olio molti infermi, e li guarivano.

14 I mpăratul Irod a auzit vorbindu-se despre Isus, al cărui Nume ajunsese vestit; şi a zis:,, Ioan Botezătorul a înviat din morţi, şi de aceea lucrează aceste puteri prin el.``

Ora il re Erode sentí parlare di Gesú, perché il suo nome era diventato celebre, e diceva: «Quel Giovanni che battezzava è risuscitato dai morti; e perciò le potenze miracolose operano in lui».

15 A lţii ziceau:,, Este Ilie.`` Iar alţii ziceau:,, Este un prooroc ca unul din prooroci.``

Altri dicevano: «E' Elia»; ed altri: «E' un profeta, o come uno dei profeti».

16 D ar Irod, cînd a auzit lucrul acesta, zicea:,, Ioan acela, căruia i-am tăiat capul, a înviat din morţi.``

Ma Erode, udito questo, diceva: «Quel Giovanni, che io ho fatto decapitare, è risorto dai morti!».

17 C ăci Irod însuş trimesese să prindă pe Ioan, şi -l legase în temniţă, din pricina Irodiadei, nevasta fratelui său Filip, pentrucă o luase de nevastă.

Erode stesso infatti aveva fatto arrestare Giovanni e l'aveva tenuto legato in carcere a causa di Erodiade, moglie di Filippo suo fratello, perché egli l'aveva presa per moglie.

18 Ş i Ioan zicea lui Irod:,, Nu-ţi este îngăduit să ţii pe nevasta fratelui tău!``

Giovanni infatti diceva ad Erode: «Non ti è lecito di avere la moglie di tuo fratello».

19 I rodiada avea necaz pe Ioan, şi voia să -l omoare. Dar nu putea,

Ed Erodiade gli portava rancore e volentieri l'avrebbe fatto uccidere, ma non poteva.

20 c ăci Irod se temea de Ioan, fiindcă îl ştia om neprihănit şi sfînt; îl ocrotea, şi, cînd îl auzea, de multe ori sta în cumpănă, neştiind ce să facă; şi -l asculta cu plăcere.

Erode infatti temeva Giovanni, sapendolo uomo giusto e santo, e lo proteggeva; e, dopo averlo udito, faceva molte cose e lo ascoltava volentieri.

21 T otuş a venit o zi cu bun prilej, cînd Irod îşi prăznuia ziua naşterii, şi a dat un ospăţ boierilor săi, mai marilor oastei şi fruntaşilor Galileii.

Ora, venuto un giorno propizio, Erode per il suo compleanno offrí un banchetto ai suoi grandi, ai comandanti e ai notabili della Galilea.

22 F ata Irodiadei a intrat la ospăţ, a jucat, şi a plăcut lui Irod şi oaspeţilor lui. Împăratul a zis fetei:,, Cere-mi orice vrei, şi-ţi voi da.``

La figlia di Erodiade stessa entrò e danzò, e piacque ad Erode e a coloro che erano a tavola con lui; allora il re disse alla fanciulla: «Domandami tutto ciò che vuoi e io te lo darò».

23 A poi a adăugat cu jurămînt:,, Ori ce-mi vei cere, îţi voi da, fie şi jumătate din împărăţia mea.``

E le giurò: «Qualsiasi cosa mi chiederai, te la darò, fino alla metà del mio regno!».

24 F ata a ieşit afară, şi a zis mamei sale:,, Ce să cer? Şi mamă-sa i -a răspuns:,, Capul lui Ioan Botezătorul.``

Ella uscí, e disse a sua madre: «Che cosa devo chiedere?». Quella rispose: «La testa di Giovanni Battista».

25 E a s'a grăbit să vină îndată la Împărat, şi i -a făcut următoarea cerere:,, Vreau să-mi dai îndată, într'o farfurie, capul lui Ioan Botezătorul.``

Ed ella, ritornata subito dal re, gli fece in fretta la richiesta, dicendo: «Io desidero che tu mi dia immediatamente, su un piatto, la testa di Giovanni Battista».

26 Î mpăratul s'a întristat foarte mult; dar, din pricina jurămintelor sale şi din pricina oaspeţilor, n'a vrut să zică nu.

E il re, sebbene ne fosse molto rattristato, a motivo del giuramento e per rispetto dei convitati, non volle opporle un rifiuto.

27 A trimes îndată un ostaş de pază, cu porunca de a aduce capul lui Ioan Botezătorul. Ostaşul de pază s'a dus şi a tăiat capul lui Ioan în temniţă,

Cosí il re mandò subito una guardia, con l'ordine di portargli la testa di Giovanni.

28 l -a adus pe o farfurie, l -a dat fetei, şi fata l -a dat mamei sale.

E quegli andò, lo decapitò in prigione e portò la sua testa su un piatto e la diede alla fanciulla, e la fanciulla la diede a sua madre.

29 U cenicii lui Ioan, cînd au auzit acest lucru, au venit de i-au ridicat trupul, şi l-au pus într'un mormînt.

E quando i suoi discepoli udirono ciò, vennero, presero il suo corpo e lo posero in un sepolcro.

30 A postolii s'au adunat la Isus, şi I-au spus tot ce făcuseră şi tot ce învăţaseră pe oameni.

Ora gli apostoli si radunarono intorno a Gesú, e gli riferirono tutto quello che avevano fatto ed insegnato.

31 I sus le -a zis:,, Veniţi singuri la o parte, într'un loc pustiu, şi odihniţi-vă puţin.`` Căci erau mulţi cari veneau şi se duceau, şi ei n'aveau vreme nici să mănînce.

Ed egli disse loro: «Venite in disparte in un luogo solitario e riposatevi un po'». Poichè era tanta la gente che andava e veniva, che essi non avevano neppure il tempo di mangiare.

32 A u plecat dar cu corabia, ca să se ducă într'un loc pustiu, la o parte.

Partirono quindi in barca verso un luogo solitario e appartato.

33 O amenii i-au văzut plecînd, şi i-au cunoscut; au alergat pe jos din toate cetăţile, şi au venit înaintea lor în locul în care se duceau ei.

La folla però li vide partire, e molti lo riconobbero, e da tutte le città accorsero là a piedi ed arrivarono prima di loro, e si strinsero intorno a lui.

34 C înd a ieşit din corabie, Isus a văzut mult norod; şi I s'a făcut milă de ei, pentrucă erau ca nişte oi cari n'aveau păstor; şi a început să -i înveţe multe lucruri.

E Gesú, sbarcato, vide una grande folla e ne ebbe compassione, perché erano come pecore senza pastore, e prese a insegnare loro molte cose.

35 F iindcă ziua era pe sfîrşite, ucenicii s'au apropiat de El şi I-au zis:,, Locul acesta este pustiu şi ziua este pe sfîrşite.

Ed essendo già tardi, i suoi discepoli gli si avvicinarono e gli dissero: «Questo luogo è deserto, ed è già tardi.

36 D ă-le drumul să se ducă în cătunele şi satele de primprejur, ca să-şi cumpere pîne, fiindcă n'au ce mînca.``

Licenzia questa gente perché se ne vada nelle campagne e nei villaggi all'intorno a comprarsi del pane, perché non ha nulla da mangiare».

37 D aţi-le voi să mănînce``, le -a răspuns Isus. Dar ei I-au zis:,, Oare să ne ducem să cumpărăm pîni de două sute de lei, şi să le dăm să mănînce?``

Ma egli, rispondendo, disse loro: «Date voi a loro da mangiare». Ed essi gli dissero: «Dobbiamo andare noi a comperare del pane per duecento denari e dare loro da mangiare?».

38 Ş i El i -a întrebat:,, Cîte pîni aveţi? Duceţi-vă de vedeţi.`` S'au dus de au văzut cîte pîni au, şi au răspuns:,, Cinci, şi doi peşti.``

Ed egli disse loro: «Quanti pani avete? Andate a vedere». Ed essi, accertatisi, dissero: «Cinque pani e due pesci».

39 A tunci le -a poruncit să -i aşeze pe toţi, cete-cete, pe iarba verde.

Allora egli ordinò loro di farli accomodare tutti, per gruppi, sull'erba verde.

40 Ş i au şezut jos în cete de cîte o sută şi de cîte cincizeci.

Cosí essi si sedettero in gruppi di cento e di cinquanta.

41 E l a luat cele cinci pîni şi cei doi peşti. Şi -a ridicat ochii spre cer, şi a rostit binecuvîntarea. Apoi a frînt pînile şi le -a dat ucenicilor, ca ei să le împartă norodului. Asemenea şi cei doi peşti, i -a împărţit la toţi.

Poi egli prese i cinque pani e i due pesci e, alzati gli occhi al cielo, li benedisse, quindi spezzò i pani e li diede ai suoi discepoli, perché li distribuissero loro; e divise pure i due pesci fra tutti.

42 A u mîncat toţi şi s'au săturat;

Mangiarono tutti a sazietà.

43 ş i au ridicat douăsprezece coşuri pline cu fărămituri de pîne şi cu ce mai rămăsese din peşti.

E raccolsero dodici ceste piene di pezzi di pane e di resti dei pesci.

44 C ei ce mîncaseră pînile, erau cinci mii de bărbaţi.

Or coloro che avevano mangiato di quei pani erano cinquemila uomini.

45 Î ndată, Isus a silit pe ucenicii Săi să intre în corabie, şi să treacă înaintea Lui de cealaltă parte, spre Betsaida. În timpul acesta, El avea să dea drumul norodului.

Subito dopo Gesú costrinse i suoi discepoli a salire nella barca e precederlo all'altra riva verso Betsaida, mentre egli licenziava la folla.

46 D upăce Şi -a luat rămas bun dela norod, S'a dus în munte, ca să Se roage.

Appena l'ebbe congedata, salí sul monte a pregare.

47 C înd s'a înserat, corabia era în mijlocul mării, iar Isus era singur pe ţărm.

Fattosi sera, la barca era in mezzo al mare ed egli era a terra tutto solo.

48 A văzut pe ucenici că se necăjesc cu vîslirea, căci vîntul le era împotrivă. Şi într'a patra strajă din noapte, a mers la ei, umblînd pe mare, şi voia să treacă pe lîngă ei.

E, vedendo i discepoli affaticarsi a remare, perché avevano il vento contrario, verso la quarta vigilia della notte, egli andò verso loro camminando sul mare, e voleva oltrepassarli.

49 C înd L-au văzut ei umblînd pe mare, li s'a părut că este o nălucă, şi au ţipat;

Ma essi, vedendolo camminare sul mare, pensavano che fosse un fantasma e si misero a gridare

50 p entrucă toţi L-au văzut, şi s'au spăimîntat. Isus a vorbit îndată cu ei, şi le -a zis:,,Îndrăzniţi, Eu sînt, nu vă temeţi!``

perché lo avevano visto tutti e si erano spaventati, ma egli subito parlò loro e disse: «Fatevi animo, sono io, non temete!».

51 A poi S'a suit la ei în corabie, şi a stat vîntul. Ei au rămas uimiţi şi înmărmuriţi,

Poi salí con loro sulla barca e il vento si calmò, ed essi erano enormemente stupiti in se stessi e si meravigliarono,

52 c ăci nu înţeleseseră minunea cu pînile, fiindcă le era inima împietrită.

perché non avevano capito il fatto dei pani, essendo il loro cuore indurito.

53 D upă ce au trecut marea, au venit în ţinutul Ghenezaretului, şi au tras la mal.

Compiuta la traversata, giunsero nella contrada di Gennesaret e vi approdarono.

54 C înd au ieşit din corabie, oamenii au cunoscut îndată pe Isus,

E, scesi dalla barca, subito la gente lo riconobbe;

55 a u alergat prin toate împrejurimile, şi au început să aducă pe bolnavi în paturi, pretutindeni pe unde se auzea că era El.

e, percorrendo per tutta quella regione all'intorno, incominciò a portare i malati sui lettucci, ovunque sentiva che si trovasse

56 O riunde intra El, în sate, în cetăţi sau în cătune, puneau pe bolnavi pe pieţe, şi -L rugau să le dea voie doar să se atingă de poalele hainei Lui. Şi toţi cîţi se atingeau de El, erau tămăduiţi.

e dovunque egli giungeva, in villaggi, città o borgate, la gente metteva gli infermi sulle piazze e lo pregava di poter toccare almeno il lembo del suo vestito, e tutti quelli che lo toccavano erano guariti.