1 I sus a intrat în Ierihon, şi trecea prin cetate.

Poi Gesú, entrato in Gerico, l'attraversava;

2 Ş i un om bogat, numit Zacheu, mai marele vameşilor,

ed ecco un uomo, chiamato Zaccheo il quale era il capo dei pubblicani ed era ricco.

3 c ăuta să vadă care este Isus; dar nu putea din pricina norodului, căci era mic de statură.

Egli cercava di vedere chi fosse Gesú, ma non poteva a motivo della folla, perché era piccolo di statura.

4 A alergat înainte, şi s'a suit într'un dud ca să -L vadă; pentrucă pe drumul acela avea să treacă.

Allora corse avanti e salí su un sicomoro per vederlo, perché egli doveva passare di là.

5 I sus, cînd a ajuns la locul acela, Şi -a ridicat ochii în sus, şi i -a zis:,, Zachee, dă-te jos de grabă, căci astăzi trebuie să rămîn în casa ta.``

E, quando Gesú arrivò in quel luogo alzò gli occhi, lo vide e gli disse: «Zaccheo, scendi giú subito, perché oggi devo fermarmi in casa tua».

6 Z acheu s'a dat jos în grabă, şi L -a primit cu bucurie.

Ed egli scese in fretta e lo ricevette con gioia.

7 C înd au văzut lucrul acesta, toţi cîrteau şi ziceau:,, A intrat să găzduiască la un om păcătos!``

Vedendo ciò, tutti mormoravano, dicendo: «Egli è andato ad alloggiare in casa di un uomo peccatore».

8 D ar Zacheu a stătut înaintea Domnului, şi I -a zis:,, Iată, Doamne, jumătate din avuţia mea o dau săracilor; şi, dacă am năpăstuit pe cineva cu ceva, îi dau înapoi împătrit.``

Ma Zaccheo si alzò e disse al Signore: «Signore, io do la metà dei miei beni ai poveri e, se ho defraudato qualcuno di qualcosa, gli restituirò quattro volte tanto».

9 I sus i -a zis:,, Astăzi a intrat mîntuirea în casa aceasta, căci şi el este fiul lui Avraam.

E Gesú gli disse: «Oggi la salvezza è entrata in questa casa, perché anche costui è figlio d'Abrahamo.

10 P entrucă Fiul omului a venit să caute şi să mîntuiască ce era pierdut.``

Perché il Figlio dell'uomo è venuto a cercare e a salvare ciò che era perduto».

11 P e cînd ascultau ei aceste lucruri, Isus a mai spus o pildă, pentrucă era aproape de Ierusalim, şi ei credeau că Împărăţia lui Dumnezeu are să se arate îndată.

E, mentre essi ascoltavano queste cose, Gesú proseguí a raccontare una parabola, perché era vicino a Gerusalemme, ed essi pensavano che il regno di Dio dovesse manifestarsi subito.

12 D eci a zis:,, Un om de neam mare s'a dus într'o ţară depărtată, ca să-şi ia o împărăţie, şi apoi să se întoarcă.

Disse dunque: «Un uomo nobile andò in un paese lontano, per ricevere l'investitura di un regno e poi tornare.

13 A chemat zece din robii săi, le -a dat zece poli (Greceşte: mine.), şi le -a zis:,, Puneţi -i în negoţ pînă mă voi întoarce.``

E, chiamati a sé dieci suoi servi, diede loro dieci mine, e disse loro: "Trafficate fino al mio ritorno".

14 D ar cetăţenii lui îl urau; şi au trimes după el o solie să -i spună:,, Nu vrem ca omul acesta să împărăţească peste noi.``

Ma i suoi cittadini lo odiavano e gli mandarono dietro un'ambasciata, dicendo: "Non vogliamo che costui regni su di noi".

15 C înd s'a întors înapoi, după ce îşi luase împărăţia, a spus să cheme pe robii aceia, cărora le dăduse banii, ca să vadă cît cîştigase fiecare cu ei din negoţ.

Ora, quando fu di ritorno, dopo aver ricevuto l'investitura del regno fece chiamare quei servi ai quali aveva dato il denaro per sapere quanto ciascuno avesse guadagnato trafficando.

16 C el dintîi a venit, şi i -a zis:,, Doamne, polul tău a mai adus zece poli.``

Allora si fece avanti il primo e disse: "Signore, la tua mina ha fruttato altre dieci mine";

17 E l i -a zis:,, Bine, rob bun; fiindcă ai fost credincios în puţine lucruri, primeşte cîrmuirea a zece cetăţi.``

ed egli disse: "Bene, servo buono poiché sei stato fedele in cosa minima, ricevi il governo su dieci città

18 A venit al doilea, şi i -a zis:,, Doamne, polul tău a mai adus cinci poli.``

Venne poi il secondo, dicendo: "Signore, la tua mina ha fruttato altre cinque mine";

19 E l i -a zis şi lui:,, Primeşte şi tu cîrmuirea a cinci cetăţi.``

ed egli disse anche a costui: "Tu pure sii capo di cinque città".

20 A venit un altul, şi i -a zis:,, Doamne, iată-ţi polul, pe care l-am păstrat învelit într'un ştergar;

Venne poi un altro, che disse: "Signore, ecco la tua mina che ho tenuta riposta in un fazzoletto

21 c ăci m'am temut de tine, fiindcă eşti un om aspru; iei ce n'ai pus, şi seceri ce n'ai sămănat.``

perché ho avuto paura di te, che sei un uomo severo; tu prendi ciò che non hai depositato e mieti ciò che non hai seminato".

22 S tăpînul i -a zis:,, Rob rău; te voi judeca după cuvintele tale. Ştiai că sînt un om aspru, care iau ce n'am pus şi secer ce n'am sămănat;

E il suo signore gli disse: "Ti giudicherò dalle tue stesse parole, malvagio servo; tu sapevi che sono un uomo duro, che prendo ciò che non ho depositato e mieto ciò che non ho seminato;

23 a tunci de ce nu mi-ai pus banii la zarafi, pentruca, la întoarcerea mea, să -i fi luat înapoi cu dobîndă?``

perché non hai depositato il mio denaro in banca; cosí, al mio ritorno, lo avrei riscosso con l'interesse?"

24 A poi a zis celor ce erau de faţă:,, Luaţi -i polul, şi daţi -l celui ce are zece poli.``

Disse poi ai presenti: "Toglietegli la mina e datela a colui che ha dieci mine".

25 D oamne``, i-au zis ei,,, el are zece poli.``

Ed essi gli dissero: "Signore, egli ha dieci mine".

26 I ar el le -a zis:,, Vă spun că celui ce are, i se va da; dar dela cel ce n'are, se va lua chiar şi ce are.

"Poiché io vi dico che a chi ha sarà dato; ma a chi non ha sarà tolto anche quello che ha.

27 C ît despre vrăjmaşii mei, cari n'au vrut să împărăţesc eu peste ei, aduceţi -i încoace, şi tăiaţi -i înaintea mea.``

Inoltre, conducete qui i miei nemici, che non hanno voluto che io regnassi su di loro e uccideteli alla mia presenza.

28 D upă ce a vorbit astfel, Isus a pornit în frunte şi Se suia spre Ierusalim.

Dopo aver detto queste cose, egli andava avanti salendo a Gerusalemme.

29 C înd S'a apropiat de Betfaghe şi de Betania, înspre muntele numit al Măslinilor, Isus a trimes pe doi din ucenicii Săi,

E, come fu vicino a Betfage e a Betania, presso il monte detto degli Ulivi, mandò due dei suoi discepoli,

30 ş i le -a zis:,, Duceţi-vă în satul dinaintea voastră. Cînd veţi intra în el, veţi găsi un măgăruş legat, pe care n'a încălecat nimeni niciodată: deslegaţi -l, şi aduceţi-Mi -l.

dicendo: «Andate nel villaggio di fronte, entrando nel quale troverete un puledro di asino legato, su cui nessun uomo è mai salito; scioglietelo e conducetelo qui.

31 D acă vă va întreba cineva:, Pentruce -l deslegaţi?` să -i spuneţi aşa:, Pentrucă Domnul are trebuinţă de el.``

E se qualcuno vi domanda perché lo sciogliete, direte loro cosí: "Il Signore ne ha bisogno"».

32 C eice fuseseră trimeşi, s'au dus şi au găsit aşa cum le spusese Isus.

E quelli che erano stati mandati andarono e trovarono come egli aveva loro detto.

33 P e cînd deslegau măgăruşul, stăpînii lui le-au zis:,, Pentruce deslegaţi măgăruşul?``

E, mentre scioglievano il puledro, i suoi padroni dissero loro: «Perché sciogliete il puledro?».

34 E i au răspuns:,, Domnul are trebuinţă de el.``

Ed essi dissero: «Il Signore ne ha bisogno».

35 Ş i au adus măgăruşul la Isus. Apoi şi-au aruncat hainele pe el, şi au aşezat pe Isus, călare deasupra.

Lo condussero allora da Gesú e, gettate le loro vesti sopra il puledro, vi fecero montare Gesú.

36 P e cînd mergea Isus, oamenii îşi aşterneau hainele pe drum.

E, mentre egli avanzava, stendevano le loro vesti sulla strada.

37 Ş i cînd S'a apropiat de Ierusalim, spre pogorîşul muntelui Măslinilor, toată mulţimea ucenicilor, plină de bucurie, a început să laude pe Dumnezeu cu glas tare pentru toate minunile, pe cari le văzuseră.

E, quando egli fu vicino alla discesa del monte degli Ulivi, tutta la folla dei discepoli iniziò con gioia a lodare Dio a gran voce per tutte le opere potenti che avevano visto,

38 E i ziceau:,, Binecuvîntat este Împăratul care vine în Numele Domnului! Pace în cer, şi slavă în locurile prea înalte!``

dicendo: «Benedetto il Re che viene nel nome del Signore; pace in cielo e gloria nei luoghi altissimi».

39 U nii Farisei, din norod, au zis lui Isus:,,Învăţătorule, ceartă-Ţi ucenicii!``

E alcuni farisei fra la folla gli dissero: «Maestro, sgrida i tuoi discepoli!».

40 Ş i El a răspuns:,, Vă spun că, dacă vor tăcea ei, pietrele vor striga.``

Ed egli, rispondendo, disse loro: «Io vi dico che se costoro tacessero, griderebbero le pietre».

41 C înd S'a apropiat de cetate şi a văzut -o, Isus a plîns pentru ea,

E come egli si avvicinava, vide la città e pianse a su di essa,

42 ş i a zis:,, Dacă ai fi cunoscut şi tu, măcar în această zi, lucrurile, cari puteau să-ţi dea pacea! Dar acum, ele sînt ascunse de ochii tăi.

dicendo: «Oh, se tu, proprio tu, avessi riconosciuto almeno in questo tuo giorno le cose necessarie alla tua pace! Ma ora esse sono nascoste agli occhi tuoi.

43 V or veni peste tine zile, cînd vrăjmaşii tăi te vor înconjura cu şanţuri, te vor împresura, şi te vor strînge din toate părţile:

Poiché verranno sopra di te dei giorni in cui i tuoi nemici ti circonderanno di trincee, ti accerchieranno e ti assedieranno da ogni parte.

44 t e vor face una cu pămîntul, pe tine şi pe copiii tăi din mijlocul tău; şi nu vor lăsa în tine piatră pe piatră, pentrucă n'ai cunoscut vremea cînd ai fost cercetată.``

E abbatteranno te e i tuoi figli dentro di te; e non lasceranno in te pietra su pietra perché tu non hai riconosciuto il tempo in cui sei stata visitata».

45 Î n urmă a intrat în Templu, şi a început să scoată afară pe ceice vindeau şi cumpărau în el.

Poi, entrato nel tempio, cominciò a cacciarne fuori coloro che vendevano e comperavano,

46 Ş i le -a zis:,, Este scris:, Casa Mea va fi o casă de rugăciune. Dar voi aţi făcut din ea o peşteră de tîlhari.``

dicendo loro: «Sta scritto: "La mia casa è casa di preghiera, ma voi ne avete fatto un covo di ladroni"».

47 I sus învăţa în toate zilele pe norod în Templu. Şi preoţii cei mai de seamă, cărturarii şi bătrînii norodului căutau să -L omoare;

Ogni giorno egli insegnava nel tempio. E i capi dei sacerdoti, gli scribi e i capi del popolo cercavano di farlo morire.

48 d ar nu ştiau cum să facă, pentrucă tot norodul Îi sorbea vorbele de pe buze.

Ma non riuscivano a decidere che cosa fare, perché tutto il popolo lo ascoltava pendendo dalle sue labbra.