1 I sus S'a suit într'o corabie, a trecut marea, şi a venit în cetatea Sa.
Ed egli, salito sulla barca, passò all'altra riva e venne nella sua città.
2 Ş i iată că I-au adus un slăbănog, care zăcea într'un pat. Isus le -a văzut credinţa, şi a zis slăbănogului:,,Îndrăzneşte, fiule! Păcatele îţi sînt iertate!``
Ed ecco, gli fu presentato un paralitico disteso sopra un letto e Gesú, vista la loro fede, disse al paralitico: «Figliolo, fatti animo, i tuoi peccati ti sono perdonati!».
3 Ş i iată că, unii din cărturari au zis în ei înşişi:,, Omul acesta huleşte!``
Allora alcuni scribi, dicevano fra sè: «Costui bestemmia!».
4 I sus, care le cunoştea gîndurile, a zis:,, Pentruce aveţi gînduri rele în inimile voastre?``
Ma Gesú, conosciuti i loro pensieri, disse: «Perché pensate cose malvagie nei vostri cuori?
5 C ăci ce este mai lesne? A zice:,, Iertate îţi sînt păcatele``, sau a zice:,, Scoală-te şi umblă?``
Infatti, che cosa è piú facile dire: "I tuoi peccati ti sono perdonati" oppure: "Alzati e cammina?"
6 D ar, ca să ştiţi că Fiul omului are putere pe pămînt să ierte păcatele, -,, Scoală-te``, a zis El slăbănogului,,, ridică-ţi patul, şi du-te acasă.``
Ora, affinché sappiate che il Figlio dell'uomo ha autorità in terra di perdonare i peccati: Alzati (disse al paralitico), prendi il tuo letto e vattene a casa tua!».
7 S lăbănogul s'a sculat, şi s'a dus acasă.
Ed egli, alzatosi, se ne andò a casa sua.
8 C înd au văzut noroadele lucrul acesta, s'au spăimîntat, şi au slăvit pe Dumnezeu, care a dat oamenilor o astfel de putere.
Le folle, veduto ciò, si meravigliavano e glorificavano Dio, che aveva dato tale potere agli uomini.
9 D e acolo, Isus a mers mai departe, şi a văzut pe un om, numit Matei, şezînd la vamă. Şi i -a zis:,, Vino după Mine``. Omul acela s'a sculat, şi a mers după El.
Poi Gesú, passando oltre, vide un uomo che sedeva al banco delle imposte, chiamato Matteo, e gli disse: «Seguimi!». Ed egli, alzatosi, lo seguí.
10 P e cînd şedea Isus la masă, în casă, iată că au venit o mulţime de vameşi şi păcătoşi, şi au şezut la masă cu El şi cu ucenicii Lui.
E avvenne che, mentre Gesú era a tavola in casa, molti pubblicani e peccatori vennero e si misero a tavola con lui e con i suoi discepoli.
11 F ariseii au văzut lucrul acesta, şi au zis ucenicilor Lui:,, Pentruce mănîncă Învăţătorul vostru cu vameşii şi cu păcătoşii?``
I farisei, veduto ciò, dissero ai suoi discepoli: «Perché il vostro Maestro mangia insieme ai pubblicani, e ai peccatori?».
12 I sus i -a auzit, şi le -a zis:,, Nu cei sănătoşi au trebuinţă de doftor, ci cei bolnavi.
E Gesú, avendo sentito, disse loro: «Non sono i sani che hanno bisogno del medico, ma i malati.
13 D uceţi-vă de învăţaţi ce înseamnă:, Milă voiesc, iar nu jertfă!` Căci n'am venit să chem la pocăinţă pe cei neprihăniţi, ci pe cei păcătoşi.``
Or andate e imparate che cosa significa: "Io voglio misericordia e non sacrificio Perché io non sono venuto per chiamare a ravvedimento i giusti, ma i peccatori».
14 A tunci ucenicii lui Ioan au venit la Isus, şi I-au zis:,, De ce noi şi Fariseii postim des, iar ucenicii Tăi nu postesc de loc?``
Allora si accostarono a lui i discepoli di Giovanni, e gli dissero: «Perché noi e i farisei digiuniamo spesso, mentre i tuoi discepoli non digiunano?».
15 I sus le -a răspuns:,, Se pot jăli nuntaşii cîtă vreme este mirele cu ei? Vor veni zile, cînd mirele va fi luat dela ei, şi atunci vor posti.
E Gesú disse loro: «Possono gli amici dello sposo essere in lutto mentre lo sposo è con loro? Ma verranno i giorni in cui lo sposo sarà loro tolto e allora digiuneranno.
16 N imeni nu pune un petec de postav nou la o haină veche; pentrucă şi-ar lua umplutura din haină, şi ruptura ar fi mai rea.
Nessuno mette un pezzo di stoffa nuova su di un abito vecchio, perché ciò porta via il rattoppo e lo strappo si fa peggiore.
17 N ici nu pun oamenii vin nou în burdufuri vechi; altfel, burdufurile plesnesc, vinul se varsă, şi burdufurile se prăpădesc; ci vinul nou îl pun în burdufuri noi, şi se păstrează amîndouă.``
Neppure si mette del vino nuovo in otri vecchi; altrimenti gli otri si rompono, il vino si spande e gli otri si perdono; ma si mette il vino nuovo in otri nuovi, cosí si conservano entrambi».
18 P e cînd le spunea Isus aceste vorbe, iată că a venit unul din fruntaşii sinagogii, I s'a închinat, şi I -a zis:,, Fiica mea adineaori a murit; dar vino de pune-Ţi mînile peste ea, şi va învia.``
Mentre egli diceva loro queste cose, uno dei capi della sinagoga, si avvicinò e si inchinò davanti a lui, dicendo: «Mia figlia è morta proprio ora, ma vieni, metti la mano su di lei ed ella vivrà».
19 I sus S'a sculat, şi a plecat după el împreună cu ucenicii Lui.
E Gesú, alzatosi, lo seguí insieme ai suoi discepoli.
20 Ş i iată o femeie, care de doisprezece ani avea o scurgere de sînge, a venit pe dinapoi, şi s'a atins de poala hainei Lui.
Ed ecco una donna, affetta da un flusso di sangue già da dodici anni, gli si accostò di dietro e toccò il lembo della sua veste.
21 C ăci îşi zicea ea:,, Numai să mă pot atinge de haina Lui, şi mă voi tămădui.``
Perché diceva fra sé: «Se riuscirò anche solo a toccare la sua veste sarò guarita».
22 I sus S'a întors, a văzut -o, şi i -a zis:,,Îndrăzneşte, fiică! Credinţa ta te -a tămăduit.`` Şi s'a tămăduit femeia chiar în ceasul acela.
Gesú, voltatosi e vedutala, le disse «Fatti animo, figliola, la tua fede ti ha guarita». Da quell'ora la donna fu guarita.
23 C înd a ajuns Isus în casa fruntaşului sinagogii, şi cînd a văzut pe ceice cîntau din fluier, şi gloata bocind,
Quando Gesú arrivò in casa del capo della sinagoga e vide i sonatori di flauto e la folla che faceva strepito,
24 l e -a zis:,, Daţi-vă la o parte; căci fetiţa n'a murit, ci doarme!`` Ei îşi băteau joc de El.
disse loro: «Ritiratevi, perché la fanciulla non è morta, ma dorme» Ed essi lo deridevano.
25 D ar, dupăce a fost scoasă gloata afară, Isus a intrat înlăuntru, a luat pe fetiţă de mînă, şi fetiţa s -a sculat.
Poi, quando la folla fu messa fuori, egli entrò, prese la fanciulla per la mano ed ella si alzò.
26 Ş i s'a dus vestea despre această minune în tot ţinutul acela.
La fama di ciò si divulgò per tutto quel paese.
27 C înd a plecat de acolo, s'au luat după Isus doi orbi, cari strigau şi ziceau:,, Ai milă de noi, Fiul lui David!``
E, mentre Gesú partiva di là, due ciechi lo seguirono gridando e dicendo: «Abbi pietà di noi, Figlio di Davide!».
28 D upă ce a intrat în casă, orbii au venit la El. Şi Isus le -a zis:,, Credeţi că pot face lucrul acesta?``,, Da, Doamne``, I-au răspuns ei.
Quando egli entrò in casa, quei ciechi si accostarono a lui. Gesú disse loro: «Credete che io possa far questo?». Essi gli risposero: «Sí, Signore».
29 A tunci S'a atins de ochii lor, şi a zis:,, Facă-vi-se după credinţa voastră!``
Allora egli toccò loro gli occhi dicendo: «Vi sia fatto secondo la vostra fede».
30 Ş i li s'au deschis ochii. Isus le -a poruncit cu tot dinadinsul şi le -a zis:,, Vedeţi, să nu ştie nimeni.``
E i loro occhi si aprirono. Poi Gesú ordinò loro severamente, dicendo: «Badate che nessuno lo sappia».
31 D ar ei, cum au ieşit afară, au răspîndit vestea despre El în tot ţinutul acela.
Ma essi, usciti fuori, divulgarono la sua fama per tutto quel paese.
32 P e cînd plecau orbii aceştia, iată că au adus la Isus un mut îndrăcit.
Ora, come quei ciechi uscivano, gli fu presentato un uomo muto e indemoniato,
33 D upă ce a fost scos dracul din el, mutul a vorbit. Şi noroadele, mirate, ziceau:,, Niciodată nu s'a văzut aşa ceva în Israel!``
E, quando il demone fu scacciato, il muto parlò e le folle si meravigliarono dicendo: «Non si è mai vista una simile cosa in Israele».
34 D ar Fariseii ziceau:,, Cu ajutorul domnului dracilor scoate El dracii!``
Ma i farisei dicevano: «Egli scaccia i demoni con l'aiuto del principe dei demoni!».
35 I sus străbătea toate cetăţile şi satele, învăţînd pe norod în sinagogi, propovăduind Evanghelia Împărăţiei, şi vindecînd orice fel de boală şi orice fel de neputinţă, care era în norod.
E Gesú andava attorno per tutte le città e i villaggi, insegnando nelle loro sinagoghe, predicando l'evangelo del regno e guarendo ogni malattia e ogni infermità fra il popolo.
36 C înd a văzut gloatele, I s'a făcut milă de ele, pentru că erau necăjite şi risipite, ca nişte oi cari n'au păstor.
Vedendo le folle, ne ebbe compassione perché erano stanche e disperse, come pecore senza pastore.
37 A tunci a zis ucenicilor Săi:,, Mare este secerişul, dar puţini sînt lucrătorii!
Allora egli disse ai suoi discepoli: «La mèsse è veramente grande, ma gli operai sono pochi.
38 R ugaţi dar pe Domnul secerişului să scoată lucrători la secerişul Lui.``
Pregate dunque il Signore della mèsse che spinga degli operai nella sua mèsse».