1 ( Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al lui David.) Pînă cînd, Doamne, mă vei uita neîncetat? Pînă cînd Îţi vei ascunde Faţa de mine?

«Al maestro del coro. Salmo di Davide.» Fino a quando, o Eterno, mi dimenticherai? Sarà forse per sempre? Fino a quando mi nasconderai il tuo volto?

2 P înă cînd voi avea sufletul plin de griji, şi inima plină de necazuri în fiecare zi? Pînă cînd se va ridica vrăjmaşul meu împotriva mea?

Fino a quando farò deliberazioni nella mia anima e avrò afflizione nel mio cuore tutto il giorno? Fino a quando s'innalzerà il mio nemico sopra di me?

3 P riveşte, răspunde-mi, Doamne, Dumnezeul meu! Dă lumină ochilor mei, ca să n'adorm somnul morţii,

Guarda attentamente e rispondimi, o Eterno, DIO mio, illumina i miei occhi, affinché non m'addormenti nel sonno della morte,

4 c a să nu zică vrăjmaşul meu:,, L-am biruit!`` Şi să nu se bucure protivnicii mei, cînd mă clatin.

perché il mio nemico non dica: «L'ho vinto», e perché i miei nemici non si rallegrino, quando vacillo.

5 E u am încredere în bunătătea Ta, sînt cu inima veselă, din pricina mîntuirii Tale:

Ma io confido nella tua benignità, e il mio cuore esulterà nella tua liberazione;

6 c înt Domnului, căci mi -a făcut bine!

io canterò all'Eterno, perché egli mi ha trattato con grande magnanimità.