1 P ildele lui Solomon. Un fiu înţelept este bucuria tatălui, dar un fiu nebun este mîhnirea mamei sale.

Proverbi di Salomone. Un figlio saggio rallegrerà il padre, ma un figlio stolto è causa di dolore per sua madre.

2 C omorile cîştigate pe nedrept nu folosesc, dar neprihănirea izbăveşte dela moarte.

I tesori d'iniquità non giovano, ma la giustizia libera dalla morte.

3 D omnul nu lasă pe cel neprihănit să sufere de foame, dar îndepărtează pofta celor răi.

L'Eterno non permetterà che il giusto soffra la fame, ma respinge il desiderio degli empi.

4 C ine lucrează cu o mînă leneşă sărăceşte, dar mîna celor harnici îmbogăţeşte.

Chi lavora con mano pigra impoverisce, ma la mano degli uomini solerti fa arricchire.

5 C ine strînge vara, este un om chibzuit, cine doarme în timpul seceratului este un om care face ruşine.

chi raccoglie nell'estate è un figlio prudente, ma chi dorme al tempo della mietitura è un figlio che fa vergogna.

6 P e capul celui neprihănit sînt binecuvîntări, dar gura celor răi ascunde sîlnicie.

Ci sono benedizioni sul capo del giusto, ma la violenza copre la bocca degli empi.

7 P omenirea celui neprihănit este binecuvîntată, dar numele celor răi putrezeşte. -

La memoria del giusto è in benedizione, ma il nome degli empi marcirà.

8 C ine are o inimă înţeleaptă primeşte învăţăturile, dar cine are o gură nesocotită se prăpădeşte singur. -

Il saggio di cuore accetta i comandamenti, ma il chiacchierone stolto cadrà.

9 C ine umblă fără prihană, umblă fără teamă, dar cine apucă pe căi strîmbe se dă singur de gol. -

Chi cammina nell'integrità cammina sicuro, ma chi segue vie tortuose sarà scoperta.

10 C ine clipeşte din ochi este o pricină de întristare, şi cine are o gură nesocotită se prăpădeşte singur. -

Chi ammicca con l'occhio causa dolore, ma il chiacchierone stolto cadrà.

11 G ura celui neprihănit este un izvor de viaţă, dar gura celor răi ascunde sîlnicie. -

La bocca del giusto è una fonte di vita, ma la violenza copre la bocca degli empi.

12 U ra stîrneşte certuri, dar dragostea acopere toate greşelile. -

L'odio provoca liti, ma l'amore copre tutte le colpe.

13 P e buzele omului priceput se află înţelepciunea, dar nuiaua este pentru spatele celui fără minte. -

La sapienza si trova sulle labbra di chi ha intendimento, ma il bastone è per il dorso a di chi è privo di intendimento.

14 Î nţelepţii păstrează ştiinţa, dar gura nebunului este o pieire apropiată. -

I saggi accumulano conoscenza, ma la bocca dello stolto è una rovina imminente.

15 A verea este o cetate întărită pentru cel bogat; dar prăpădirea celor nenorociţi, este sărăcia lor. -

L'opulenza del ricco è la sua città forte; la rovina dei poveri è la loro povertà.

16 C el neprihănit îşi întrebuinţează cîştigul pentru viaţă, iar cel rău îşi întrebuinţează venitul pentru păcat. -

Il lavoro del giusto serve per la vita, il guadagno dell'empio per il peccato.

17 C ine îşi aduce aminte de certare apucă pe calea vieţii; dar cel ce uită mustrarea apucă pe căi greşite. -

Chi custodisce l'ammaestramento è sulla via della vita; ma chi rifiuta la riprensione si smarrisce.

18 C ine ascunde ura, are buze mincinoase, şi cine răspîndeşte bîrfelile este un nebun. -

Chi maschera l'odio ha labbra bugiarde, e chi sparge calunnie è uno stolto.

19 C ine vorbeşte mult nu se poate să nu păcătuiască, dar cel ce-şi ţine buzele, este un om chibzuit. -

Nelle molte parole non manca la colpa, ma chi frena le sue labbra è saggio.

20 L imba celui neprihănit este argint ales; inima celor răi este puţin lucru. -

La lingua del giusto è argento scelto, ma il cuore degli empi vale poco.

21 B uzele celui neprihănit înviorează pe mulţi oameni, dar nebunii mor fiindcă n'au judecată. -

Le labbra del giusto nutrono molti, ma gli stolti muoiono per mancanza di senno.

22 B inecuvîntarea Domnului îmbogăţeşte, şi El nu lasă să fie urmată de niciun necaz. -

La benedizione dell'Eterno arricchisce ed egli non vi aggiunge alcun dolore.

23 P entru cel nebun este o plăcere să facă răul, dar pentru cel înţelept este o plăcere să lucreze cu pricepere. -

Commettere una scelleratezza per lo stolto è come un divertimento; cosí è la sapienza per l'uomo che ha intendimento.

24 C elui rău de ce se teme aceea i se întîmplă, dar celor neprihăniţi li se împlineşte dorinţa. -

All'empio succede ciò che egli teme, ma ai giusti è concesso ciò che desiderano.

25 C um trece vîrtejul, aşa piere cel rău; dar cel neprihănit are temelii vecinice. -

Quando passa la tempesta, l'empio non è piú, ma il giusto ha un fondamento eterno.

26 C um este oţetul pentru dinţi şi fumul pentru ochi, aşa este leneşul pentru cel ce -l trimete. -

Come l'aceto ai denti e il fumo agli occhi, cosí è il pigro per quelli che lo mandano.

27 F rica de Domnul lungeşte zilele, dar anii celui rău sînt scurtaţi. -

Il timore dell'Eterno prolunga i giorni, ma gli anni degli empi saranno accorciati.

28 A şteptarea celor neprihăniţi nu va fi decît bucurie, dar nădejdea celor răi va pieri. -

La speranza dei giusti è gioia, ma l'attesa degli empi perirà.

29 C alea Domnului este un zid de apărare pentru cel nevinovat, dar este o topenie pentru cei ce fac răul. -

La via dell'Eterno è una fortezza per l'uomo integro, ma è rovina per gli operatori d'iniquità.

30 C el neprihănit nu se va clătina niciodată, dar cei răi nu vor locui în ţară. -

Il giusto non sarà mai smosso, ma gli empi non abiteranno la terra.

31 G ura celui neprihănit scoate înţelepciune, dar limba stricată va fi nimicită. -

La bocca del giusto produce sapienza, ma la lingua perversa sarà troncata.

32 B uzele celui neprihănit ştiu să vorbească lucruri plăcute, dar gura celor răi spune răutăţi.

Le labbra del giusto conoscono ciò che è accettevole, ma la bocca degli empi conosce solo cose perverse.