1 P ildele lui Solomon. Un fiu înţelept este bucuria tatălui, dar un fiu nebun este mîhnirea mamei sale.

Los proverbios de Salomón. El hijo sabio alegra al padre, Pero el hijo necio es la tristeza de su madre.

2 C omorile cîştigate pe nedrept nu folosesc, dar neprihănirea izbăveşte dela moarte.

Los tesoros de maldad no serán de provecho; Mas la justicia libra de muerte.

3 D omnul nu lasă pe cel neprihănit să sufere de foame, dar îndepărtează pofta celor răi.

Jehová no dejará padecer hambre al justo; Mas rechazará la ambición de los impíos.

4 C ine lucrează cu o mînă leneşă sărăceşte, dar mîna celor harnici îmbogăţeşte.

La mano negligente empobrece; Mas la mano de los diligentes enriquece.

5 C ine strînge vara, este un om chibzuit, cine doarme în timpul seceratului este un om care face ruşine.

El que recoge en el verano es hombre sensato; El que duerme en el tiempo de la siega es hijo que avergüenza.

6 P e capul celui neprihănit sînt binecuvîntări, dar gura celor răi ascunde sîlnicie.

Hay bendiciones sobre la cabeza del justo; Pero la violencia cerrará la boca de los impíos.

7 P omenirea celui neprihănit este binecuvîntată, dar numele celor răi putrezeşte. -

La memoria del justo será bendita; Mas el nombre de los impíos se pudrirá.

8 C ine are o inimă înţeleaptă primeşte învăţăturile, dar cine are o gură nesocotită se prăpădeşte singur. -

El sabio de corazón acepta los mandatos; Mas el charlatán corre a su ruina.

9 C ine umblă fără prihană, umblă fără teamă, dar cine apucă pe căi strîmbe se dă singur de gol. -

El que camina en integridad anda seguro; Mas el que pervierte sus caminos será descubierto.

10 C ine clipeşte din ochi este o pricină de întristare, şi cine are o gură nesocotită se prăpădeşte singur. -

El que guiña el ojo acarrea disgustos; Y el necio de labios caerá.

11 G ura celui neprihănit este un izvor de viaţă, dar gura celor răi ascunde sîlnicie. -

Manantial de vida es la boca del justo; Pero la boca de los impíos encubre violencias.

12 U ra stîrneşte certuri, dar dragostea acopere toate greşelile. -

El odio despierta rencillas; Pero el amor encubre todas las faltas.

13 P e buzele omului priceput se află înţelepciunea, dar nuiaua este pentru spatele celui fără minte. -

En los labios del prudente se halla sabiduría; Mas la vara es para las espaldas del falto de cordura.

14 Î nţelepţii păstrează ştiinţa, dar gura nebunului este o pieire apropiată. -

Los sabios atesoran la sabiduría; Mas la boca del necio es calamidad cercana.

15 A verea este o cetate întărită pentru cel bogat; dar prăpădirea celor nenorociţi, este sărăcia lor. -

Las riquezas del rico son su ciudad fortificada; Y el terror de los pobres es su pobreza.

16 C el neprihănit îşi întrebuinţează cîştigul pentru viaţă, iar cel rău îşi întrebuinţează venitul pentru păcat. -

La obra del justo es para vida; Mas el fruto del impío es para pecado.

17 C ine îşi aduce aminte de certare apucă pe calea vieţii; dar cel ce uită mustrarea apucă pe căi greşite. -

Camino a la vida es guardar la instrucción; Pero quien desecha la reprensión, yerra.

18 C ine ascunde ura, are buze mincinoase, şi cine răspîndeşte bîrfelile este un nebun. -

El que encubre el odio es de labios mentirosos; Y el que propaga calumnia es necio.

19 C ine vorbeşte mult nu se poate să nu păcătuiască, dar cel ce-şi ţine buzele, este un om chibzuit. -

En las muchas palabras no falta pecado; Mas el que refrena sus labios es prudente.

20 L imba celui neprihănit este argint ales; inima celor răi este puţin lucru. -

Plata escogida es la lengua del justo; Mas el corazón de los impíos es como nada.

21 B uzele celui neprihănit înviorează pe mulţi oameni, dar nebunii mor fiindcă n'au judecată. -

Los labios del justo apacientan a muchos, Mas los necios mueren por falta de entendimiento.

22 B inecuvîntarea Domnului îmbogăţeşte, şi El nu lasă să fie urmată de niciun necaz. -

La bendición de Jehová es la que enriquece, Y no añade tristeza con ella.

23 P entru cel nebun este o plăcere să facă răul, dar pentru cel înţelept este o plăcere să lucreze cu pricepere. -

El hacer maldad es como una diversión al insensato; Mas la sabiduría recrea al hombre de entendimiento.

24 C elui rău de ce se teme aceea i se întîmplă, dar celor neprihăniţi li se împlineşte dorinţa. -

Lo que el impío teme, eso le vendrá; Pero a los justos les será dado lo que desean.

25 C um trece vîrtejul, aşa piere cel rău; dar cel neprihănit are temelii vecinice. -

Como pasa el torbellino, así el malo no permanece; Mas el justo permanece para siempre.

26 C um este oţetul pentru dinţi şi fumul pentru ochi, aşa este leneşul pentru cel ce -l trimete. -

Como el vinagre a los dientes, y como el humo a los ojos, Así es el perezoso para los que lo envían.

27 F rica de Domnul lungeşte zilele, dar anii celui rău sînt scurtaţi. -

El temor de Jehová prolonga los días; Mas los años de los impíos serán acortados.

28 A şteptarea celor neprihăniţi nu va fi decît bucurie, dar nădejdea celor răi va pieri. -

La esperanza de los justos es alegría; Mas la esperanza de los impíos perecerá.

29 C alea Domnului este un zid de apărare pentru cel nevinovat, dar este o topenie pentru cei ce fac răul. -

El camino de Jehová es fortaleza para el hombre íntegro; Pero es destrucción para los que hacen maldad.

30 C el neprihănit nu se va clătina niciodată, dar cei răi nu vor locui în ţară. -

El justo no será removido jamás; Pero los impíos no habitarán la tierra.

31 G ura celui neprihănit scoate înţelepciune, dar limba stricată va fi nimicită. -

La boca del justo producirá sabiduría; Mas la lengua perversa será cortada.

32 B uzele celui neprihănit ştiu să vorbească lucruri plăcute, dar gura celor răi spune răutăţi.

Los labios del justo destilan benevolencia; Mas la boca de los impíos habla perversidades.