1 Î ntr'una din acele zile, cînd învăţa Isus norodul în Templu şi propovăduia Evanghelia, au venit deodată la El preoţii cei mai de seamă şi cărturarii, cu bătrînii,

Sucedió un día, cuando estaba él enseñando al pueblo en el templo, y anunciando el evangelio, que se llegaron a él los principales sacerdotes y los escribas, con los ancianos,

2 ş i I-au zis:,, Spune-ne, cu ce putere faci Tu aceste lucruri, sau cine Ţi -a dat puterea aceasta?``

y le hablaron diciendo: Dinos: ¿con qué autoridad haces estas cosas?; ¿o quién es el que te ha dado esta autoridad?

3 D rept răspuns, El le -a zis:,, Am să vă pun şi Eu o întrebare. Spuneţi-Mi:

Respondiendo él, les dijo: Os haré yo también una pregunta; decidme:

4 B otezul lui Ioan venea din cer sau dela oameni?``

El bautismo de Juan, ¿era del cielo, o de los hombres?

5 D ar ei cugetau astfel între ei:,, Dacă răspundem:, Din cer`, va zice:, Atunci dece nu l-aţi crezut?`

Entonces ellos razonaban entre sí, diciendo: Si decimos, del cielo, dirá: ¿Por qué, pues, no le creísteis?

6 Ş i dacă răspundem:, Dela oameni`, tot norodul ne va ucide cu pietre; căci este încredinţat că Ioan era un prooroc.``

Y si decimos, de los hombres, todo el pueblo nos apedreará; porque están persuadidos de que Juan era profeta.

7 A tunci au răspuns că nu ştiu de unde venea botezul lui Ioan.

Y respondieron que no sabían de dónde.

8 Ş i Isus le -a zis:,, Nici Eu n'am să vă spun cu ce putere fac aceste lucruri.``

Entonces Jesús les dijo: Yo tampoco os digo con qué autoridad hago estas cosas. Los labradores malvados

9 A poi a început să spună norodului pilda aceasta:,, Un om a sădit o vie, a arendat -o unor vieri şi a plecat într'o altă ţară, pentru o vreme îndelungată.

Comenzó luego a decir al pueblo esta parábola: Un hombre plantó una viña, la arrendó a unos labradores, y se ausentó por mucho tiempo.

10 L a vremea rodurilor, a trimes la vieri un rob, ca să -i dea partea lui din rodul viei. Vierii l-au bătut, şi l-au trimes înapoi cu mînile goale.

Y a su tiempo, envió un siervo a los labradores, para que le diesen del fruto de la viña; pero los labradores le golpearon, y le enviaron con las manos vacías.

11 A mai trimes un alt rob; ei l-au bătut şi pe acela, l-au batjocorit, şi l-au trimes înapoi cu mînile goale.

Volvió a enviar otro siervo; mas ellos a éste también, después de golpearle y afrentarle, le enviaron con las manos vacías.

12 A mai trimes un al treilea rob; ei l-au rănit şi pe acela, şi l-au scos afară.

Volvió a enviar un tercer siervo; mas ellos también a éste le hirieron y le echaron fuera.

13 S tăpînul viei a zis:,, Ce să fac? Am să trimet pe fiul meu prea iubit; poate că îl vor primi cu cinste.``

Entonces el señor de la viña dijo: ¿Qué haré? Enviaré a mi hijo amado; quizá cuando le vean a él, le tendrán respeto.

14 D ar vierii, cînd l-au văzut, s'au sfătuit între ei, şi au zis:,, Iată moştenitorul; veniţi să -l ucidem, ca moştenirea să fie a noastră.``

Mas los labradores, al verle, razonaban entre sí, diciendo: Éste es el heredero; venid, matémosle, para que la heredad sea nuestra.

15 Ş i l-au scos afară din vie, şi l-au omorît. Acum, ce le va face stăpînul viei?

Y le echaron fuera de la viña, y le mataron. ¿Qué, pues, les hará el señor de la viña?

16 V a veni, va pierde pe vierii aceia, şi via o va da altora.`` Cînd au auzit ei cuvintele acestea, au zis:,, Nicidecum!``

Vendrá y destruirá a estos labradores, y dará su viña a otros. Cuando ellos oyeron esto, dijeron: ¡Que no suceda tal cosa!

17 D ar Isus i -a privit drept în faţă, şi a zis:,, Ce însemnează cuvintele acestea, cari au fost scrise:, Piatra, pe care au lepădat -o zidarii, a ajuns să fie pusă în capul unghiului?

Pero él, mirándolos fijamente, dijo: ¿Qué es, pues, esto que está escrito: La piedra que desecharon los edificadores Ha venido a ser piedra angular?

18 O ricine va cădea peste piatra aceasta, va fi zdrobit de ea: şi pe acela peste care va cădea ea, îl va spulbera?``

Todo el que caiga sobre aquella piedra, será quebrantado; mas sobre quien ella caiga, le desmenuzará. La cuestión del tributo

19 P reoţii cei mai de seamă şi cărturarii căutau să pună mîna pe El, chiar în ceasul acela, dar se temeau de norod. Pricepuseră că Isus spusese pilda aceasta împotriva lor.

Procuraban los principales sacerdotes y los escribas echarle mano en aquella hora, porque comprendieron que contra ellos había dicho esta parábola; pero temieron al pueblo.

20 A u început să pîndească pe Isus; şi au trimes nişte iscoditori, cari se prefăceau că sînt neprihăniţi, ca să -L prindă cu vorba şi să -L dea pe mîna stăpînirii şi pe mîna puterii dregătorului.

Y quedándose ellos al acecho, enviaron espías que se fingiesen justos, a fin de sorprenderle en alguna palabra, para entregarle al poder y autoridad del gobernador.

21 I scoditorii aceştia L-au întrebat:,,Învăţătorule, ştim că vorbeşti şi înveţi pe oameni drept, şi că nu cauţi la faţa oamenilor, ci -i înveţi calea lui Dumnezeu în adevăr.

Y le preguntaron, diciendo: Maestro, sabemos que dices y enseñas rectamente, y que no haces acepción de personas, sino que enseñas el camino de Dios con verdad.

22 S e cuvine să plătim bir Cezarului sau nu?``

¿Nos es lícito dar tributo a César, o no?

23 I sus le -a priceput viclenia, şi le -a răspuns:,, Pentru ce Mă ispitiţi?

Mas él, comprendiendo la astucia de ellos, les dijo: ¿Por qué me tentáis?

24 A rătaţi-Mi un ban (Greceşte: dinar.). Al cui chip, şi ale cui slove sînt scrise pe el?``,, Ale Cezarului`` au răspuns ei.

Mostradme una moneda. ¿De quién tiene la imagen y la inscripción? Y respondiendo, dijeron: De César.

25 A tunci El le -a zis:,, Daţi dar Cezarului ce este al Cezarului, şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu.``

Entonces les dijo: Pues dad a César lo que es de César, y a Dios lo que es de Dios.

26 N u L-au putut prinde cu vorba înaintea norodului; ci, miraţi de răspunsul Lui, au tăcut.

Y no pudieron sorprenderle en palabra alguna delante del pueblo, sino que maravillados de su respuesta, callaron. La pregunta sobre la resurrección

27 U nii din Saduchei, cari zic că nu este înviere, s'au apropiat şi au întrebat pe Isus:

Acercándose entonces algunos de los saduceos, los cuales sostienen que no hay resurrección, le preguntaron,

28 i ată ce ne -a scris Moise:, Dacă moare fratele cuiva, avînd nevastă, dar fără să aibă copii, fratele lui să ia pe nevasta lui, şi să ridice urmaş fratelui său.`

diciendo: Maestro, Moisés nos escribió: Si el hermano de alguno muere teniendo mujer, y no deja hijos, que su hermano la tome por esposa, y levante descendencia a su hermano.

29 A u fost dar şapte fraţi. Cel dintîi s'a însurat, şi a murit fără copii.

Hubo, pues, siete hermanos; y el primero tomó esposa, y murió sin hijos.

30 P e nevasta lui, a luat -o al doilea; şi a murit şi el fără copii.

Y la tomó el segundo, el cual también murió sin hijos.

31 A luat -o şi al treilea, şi tot aşa toţi şapte; şi au murit fără să lase copii.

La tomó el tercero, y así todos los siete, y murieron sin dejar descendencia.

32 L a urma tuturor, a murit şi femeia.

Por último, murió también la mujer.

33 D eci, la înviere, nevasta căruia dintre ei va fi femeia? Fiindcă toţi şapte au avut -o de nevastă.``

En la resurrección, pues, ¿de cuál de ellos será mujer, ya que los siete la tuvieron por mujer?

34 I sus le -a răspuns:,, Fiii veacului acestuia se însoară şi se mărită;

Y Jesús les dijo: Los hijos de este siglo se casan, y se dan en casamiento;

35 d ar cei ce vor fi găsiţi vrednici să aibă parte de veacul viitor şi de învierea dintre cei morţi, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita.

pero los que sean tenidos por dignos de alcanzar aquel siglo y la resurrección de entre los muertos, ni se casan, ni se dan en casamiento.

36 P entrucă nici nu vor putea muri, căci vor fi ca îngerii. Şi vor fi fiii lui Dumnezeu, fiind fii ai învierii.

Porque tampoco pueden ya morir, pues son como ángeles, y son hijos de Dios, al ser hijos de la resurrección.

37 D ar că morţii înviază, a arătat însuşi Moise, în locul unde este vorba despre, Rug`, cînd numeşte pe Domnul:, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov.`

Pero que los muertos resucitan, aun Moisés lo enseñó en el pasaje de la zarza, cuando llama al Señor, Dios de Abraham, Dios de Isaac y Dios de Jacob.

38 D ar Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii, căci pentru El toţi sînt vii.``

Porque Dios no es Dios de muertos, sino de vivos, pues para él todos viven.

39 U nii din cărturari au luat cuvîntul, şi au zis:,,Învăţătorule, bine ai zis.``

Respondiéndole algunos de los escribas, dijeron: Maestro, bien has dicho.

40 Ş i nu mai îndrăzneau să -I mai pună nici o întrebare.

Y ya no se atrevían a preguntarle nada. ¿De quién es hijo el Cristo?

41 I sus le -a zis:,, Cum se zice că Hristosul este fiul lui David?

Y él les dijo: ¿Cómo dicen que el Cristo es hijo de David?

42 C ăci însuş David zice în Cartea Psalmilor:, Domnul a zis Domnului meu: Şezi la dreapta Mea,

Pues David mismo dice en el libro de los Salmos: Dijo el Señor a mi Señor: Siéntate a mi diestra,

43 p înă voi pune pe vrăjmaşii Tăi supt picioarele Tale.`

Hasta que ponga a tus enemigos por estrado de tus pies.

44 D eci David Îl numeşte Domn; atunci cum este El fiul lui?``

David, pues, le llama Señor; ¿cómo, entonces, es hijo suyo? El Señor Jesús previene contra los escribas

45 A tunci a zis ucenicilor Săi, în auzul întregului norod:

Y oyéndole todo el pueblo, dijo a sus discípulos:

46 P ăziţi-vă de cărturari, cărora le place să se plimbe în haine lungi, şi să le facă lumea plecăciuni prin pieţe; ei umblă după scaunele dintîi în sinagogi, şi după locurile dintîi la ospeţe;

Guardaos de los escribas, que gustan de pasearse con ropas largas, de que les saluden respetuosamente en las plazas, y de ocupar las primeras sillas en las sinagogas, y los lugares de honor en los banquetes;

47 ş i casele văduvelor le mănîncă, în timp ce, de ochii lumii, fac rugăciuni lungi. De aceea vor lua o mai mare osîndă.``

que devoran las casas de las viudas, y por cubrir las apariencias hacen largas oraciones; ésos tendrán una sentencia más rigurosa.