1 A rgintul are o mină de unde se scoate, şi aurul are un loc de unde este scos ca să fie curăţit.

Ciertamente la plata tiene sus veneros, Y el oro lugar donde se refina.

2 F erul se scoate din pămînt, şi piatra se topeşte ca să dea arama.

El hierro se extrae de la tierra, Y de la piedra se funde el cobre.

3 O mul pune capăt întunerecului, cercetează, pînă în ţinuturile cele mai adînci, pietrele ascunse în negura şi în umbra morţii.

A las tinieblas ponen término, Y examinan todo a la perfección, Las piedras que hay en oscuridad y en sombra de muerte.

4 S apă o fîntînă departe de locurile locuite; picioarele nu -i mai sînt de ajutor, stă atîrnat şi se clatină, departe de locuinţele omeneşti.

Abren minas lejos de lo habitado, En lugares inaccesibles, donde el pie no pasa. Quedan colgando y oscilando, lejos de los demás hombres.

5 P ămîntul, de unde iese pînea, este răscolit în lăuntrul lui ca de foc,

De la tierra nace el pan, Pero en su interior es transformada como por fuego.

6 p ietrele lui cuprind safir, şi în el se găseşte pulbere de aur.

Lugar hay cuyas piedras son zafiro, Y sus terrones contienen pepitas de oro.

7 P asărea de pradă nu -i cunoaşte cărarea. Ochiul vulturului n'a zărit -o,

Senda que nunca la conoció ave de presa, Ni ojo de buitre la vio;

8 c ele mai trufaşe dobitoace n'au călcat pe ea, şi leul n'a trecut niciodată pe ea.

Nunca la pisaron animales fieros, Ni león pasó por ella.

9 O mul îşi pune mîna pe stînca de cremene, şi răstoarnă munţii din rădăcină.

En el pedernal puso su mano, Y trastornó de raíz los montes.

10 S apă şanţuri în stînci, şi ochiul lui priveşte tot ce este de preţ în ele.

De los peñascos hendió canales, Y sus ojos avizoraron todo cuanto tiene precio.

11 O preşte curgerea apelor, şi scoate la lumină ce este ascuns.

Detuvo los ríos en su nacimiento, E hizo salir a luz lo escondido en sus álveos.

12 D ar înţelepciunea unde se găseşte? Unde este locuinţa priceperii?

Mas ¿dónde se hallará la sabiduría? ¿Dónde está el yacimiento de la prudencia?

13 O mul nu -i cunoaşte preţul, ea nu se găseşte în pămîntul celor vii.

No conoce su valor el hombre, Ni se halla en la tierra de los vivientes.

14 A dîncul zice:, Nu este în mine`, şi marea zice:, Nu este la mine.`;

El abismo dice: No está en mí; Y el mar responde: Ni conmigo.

15 E a nu se dă în schimbul aurului curat, nu se cumpără cîntărindu-se cu argint;

No se dará por oro, Ni su precio será a peso de plata.

16 n u se cîntăreşte pe aurul din Ofir, nici pe onixul cel scump, nici pe safir.

No puede ser pagada con oro de Ofir, Ni con ónice precioso, ni con zafiro.

17 N u se poate asemăna cu aurul, nici cu diamantul, nu se poate schimba cu un vas de aur ales.

El oro no se le igualará, ni el diamante, Ni se cambiará por alhajas de oro fino.

18 M ărgeanul şi cristalul nu sînt nimic pe lîngă ea: înţelepciunea preţuieşte mai mult decît mărgăritarele.

No se hará mención de coral ni de perlas; La sabiduría es mejor que las piedras preciosas.

19 T opazul din Etiopia nu este ca ea, şi aurul curat nu se cumpăneşte cu ea.

No se igualará con ella el topacio de Etiopía; Ni se podrá comparar con el oro más fino.

20 D e unde vine atunci înţelepciunea? Unde este locuinţa priceperii?

¿De dónde, pues, vendrá la sabiduría? ¿Y dónde está el lugar de la inteligencia?

21 E ste ascunsă de ochii tuturor celor vii, este ascunsă de păsările cerului.

Porque encubierta está a los ojos de todo viviente, Y a toda ave del cielo es oculta.

22 A dîncul şi moartea zic:, Noi am auzit vorbindu-se de ea.`

El Abadón y la muerte dijeron: Su fama hemos oído con nuestros oídos.

23 D umnezeu îi ştie drumul, El îi cunoaşte locuinţa.

Sólo Dios entiende el camino de ella, Y conoce su lugar.

24 C ăci El vede pînă la marginile pămîntului, zăreşte totul subt ceruri.

Porque él otea los confines de la tierra, Y ve cuanto hay bajo los cielos.

25 C înd a rînduit greutatea vîntului, şi cînd a hotărît măsura apelor,

Al dar su peso al viento, Y poner a las aguas su medida;

26 c înd a dat legi ploii, şi cînd a însemnat drumul fulgerului şi tunetului,

Cuando él dio su ley a la lluvia, Y su ruta al relámpago de los truenos,

27 a tunci a văzut înţelepciunea şi a arătat -o, i -a pus temeliile şi a pus -o la încercare.

Entonces la veía él, y la valoraba; La preparó y la descubrió también.

28 A poi a zis omului:, Iată, frica de Domnul, aceasta este înţelepciunea; depărtarea de rău, este pricepere.`

Y dijo al hombre: He aquí que el temor del Señor es la sabiduría, Y el apartarse del mal, la inteligencia.