Iov 41 ~ Job 41

picture

1 P oţi tu să prinzi Leviatanul cu undiţa? Sau să -i legi limba cu o funie?

¿Pescarás tú al cocodrilo con anzuelo, O sujetarás su lengua con una cuerda?

2 Î i vei putea petrece papura prin nări? Sau să -i străpungi cu un cîrlig falca?

¿Atravesarás con un junco sus narices, Y horadarás con garfio su quijada?

3 Î ţi va face el multe rugăminţi? Îţi va vorbi el cu un glas dulce?

¿Multiplicará él ruegos para contigo? ¿Te hablará él con timidez?

4 V a face el un legămînt cu tine. ca să-ţi fie rob pe vecie?

¿Hará pacto contigo Para que lo tomes por siervo perpetuo?

5 T e vei juca tu cu el ca şi cu o pasăre? Îl vei lega tu, ca să-ţi înveseleşti fetele?

¿Jugarás con él como con pájaro, Lo atarás para juguete de tus niñas?

6 F ac pescarii negoţ cu el? Îl împart ei între negustori?

¿Harán de él banquete los compañeros? ¿Lo repartirán entre los mercaderes?

7 Î i vei acoperi pielea cu ţepuşe, şi capul cu căngi?

¿Cortarás tú con cuchillo su piel, O con arpón de pescadores su cabeza?

8 R idică-ţi numai mîna împotriva lui, şi nu-ţi va mai veni gust să -l loveşti.

Pon tu mano sobre él; Te acordarás de la batalla, nunca más volverás.

9 I ată că eşti înşelat în aşteptarea ta de a -l prinde: numai să -l vezi, şi cazi la pămînt!

He aquí que la esperanza acerca de él será burlada, Porque aun a su sola vista se desmayarán.

10 N imeni nu este atît de îndrăzneţ ca să -l întărîte. Cine Mi s'ar împotrivi în faţă?

Nadie hay tan osado que lo despierte; ¿Quién, pues, podrá estar delante de mí?

11 C ui sînt dator, ca să -i plătesc? Supt cer totul este al Meu.

¿Quién me ha dado a mí primero, para que yo restituya? Todo lo que hay debajo del cielo es mío.

12 V reau să mai vorbesc iarăş de mădularele lui, şi de tăria lui, şi de frumuseţea întocmirii lui.

No guardaré silencio sobre sus miembros, Ni sobre sus fuerzas y la gracia de su disposición.

13 C ine -i va putea ridica veşmîntul? Cine va putea pătrunde între fălcile lui?

¿Quién descubrirá la delantera de su vestidura? ¿Quién se acercará a él con su freno doble?

14 C ine va putea deschide porţile gurii lui? Şirurile dinţilor lui cît sînt de înspăimîntătoare!

¿Quién abrirá las puertas de su rostro? Las hileras de sus dientes espantan.

15 S cuturile lui măreţe şi puternice, sînt unite împreună ca printr'o pecete;

La gloria de su vestido son escudos fuertes, Cerrados entre sí estrechamente.

16 s e ţin unul de altul, şi nici aerul n'ar putea trece printre ele.

El uno se junta con el otro, Que viento no entra entre ellos.

17 S înt ca nişte fraţi cari se îmbrăţişează, se apucă, şi rămîn nedespărţiţi.

Pegado está el uno con el otro; Están trabados entre sí, que no se pueden apartar.

18 S trănuturile lui fac să strălucească lumina; ochii lui sînt ca geana zorilor.

Con sus estornudos lanza destellos, Y sus ojos son como los párpados del alba.

19 D in gura lui ţîşnesc flacări, scapără schintei de foc din ea.

De su boca salen hachones de fuego; Centellas de fuego saltan.

20 D in nările lui iese fum, ca dintr'un vas care fierbe, ca dintr'o căldare fierbinte.

De sus narices sale humo, Como de una olla o caldero que hierve.

21 S uflarea lui aprinde cărbunii, şi gura lui aruncă flacări.

Su aliento enciende los carbones, Y de su boca sale llama.

22 T ăria lui stă în grumaz, şi înaintea lui sare groaza.

En su cerviz está la fuerza, Y delante de él se esparce el desaliento.

23 P ărţile lui cele cărnoase se ţin împreună, ca turnate pe el, neclintite.

Las partes más flojas de su carne están endurecidas; Están en él firmes, y no se mueven.

24 I nima lui este tare ca piatra, tare ca piatra de moară care stă dedesupt.

Su corazón es duro como una roca, Y fuerte como piedra de molino.

25 C înd se scoală el, tremură vitejii, şi spaima îi pune pe fugă.

Cuando se yergue, tienen temor los fuertes, Y a causa de su consternación quedan fuera de sí.

26 D egeaba este lovit cu sabia; căci suliţa, săgeata şi pavăza nu folosesc la nimic.

Cuando alguno lo alcanza, Ni espada, ni lanza, ni dardo, ni coselete se le resiste.

27 P entru el ferul este ca paiul, arama, ca lemnul putred.

Estima como paja el hierro, Y el bronce como leño podrido.

28 S ăgeata nu -l pune pe fugă, pietrele din praştie sînt ca pleava pentru el.

No le hacen huir las saetas; Las piedras de honda le son como paja.

29 N u vede în ghioagă decît un fir de pai, şi rîde la şuieratul săgeţilor.

Tiene toda arma por hojarasca, Y del blandir de la jabalina se burla.

30 S upt pîntecele lui sînt ţepi ascuţiţi: ai zice că este o grapă întinsă peste noroi.

Por debajo tiene agudas conchas; Pasa como un trillo por el barro.

31 F ace să clocotească fundul mării ca un cazan, şi -l clatină ca pe un vas plin cu mir.

Hace hervir como una olla el mar profundo, Y lo vuelve como un gran pebetero.

32 Î n urmă el lasă o cărare luminoasă; şi adîncul pare ca pletele unui bătrîn.

En pos de sí deja una estela luminosa sobre el abismo, Como una melena blanca.

33 P e pămînt nimic nu -i este stăpîn; este făcut, ca să nu se teamă de nimic.

No hay sobre la tierra quien se le parezca; Pues fue hecho exento de temor.

34 P riveşte cu dispreţ tot ce este înălţat, este împăratul celor mai mîndre dobitoace.``

Desafía a todo ser altivo; Es rey sobre todas las fieras.